Pentru a salva viețile sugarilor și ale copiilor mici care trăiesc în țările cu venituri mici și medii, există câteva instrumente verificate și testate, precum medicamentele anti-malarice, plasele de țânțari și vaccinurile. Rezultatele unui experiment de amploare desfășurat în zonele rurale din Kenya sugerează un altul, despre care relatează jurnaliștii de la NPR: banii.
Sugarii născuți din părinți care au primit 1.000 de dolari, fără nicio condiționare, aveau aproape de două ori mai multe șanse de supraviețuire decât cei născuți din părinți care nu au primit bani, potrivit unui raport publicat de Biroul Național de Cercetări Economice. Cercetătorii au constatat că banii au redus mortalitatea la copiii sub 5 ani cu aproximativ 45%, un efect comparabil cu intervenții precum vaccinurile și tratamentele anti-malarice.
„Această lucrare este într-adevăr foarte bine realizată, iar rezultatul în sine este destul de uimitor”, spune Heath Henderson, economist la Universitatea Drake, care nu a fost implicat în studiu. Istoric, a fost „dificil să fie studiat impactul transferurilor de bani asupra mortalității cu un grad real de rigoare”, afirmă el. „Acest studiu este diferit”, adaugă el, și sugerează că banii pot ajuta oamenii să aibă acces la îngrijiri care le salvează viața.
În ultimul deceniu, ideea de a oferi pur și simplu bani persoanelor care trăiesc în sărăcie a câștigat teren, în parte datorită dovezilor că poate funcționa. Cele mai solide dovezi provin din ceea ce cercetătorii numesc studii randomizate controlate. În acest cadru, un grup experimental primește bani, un grup de control nu primește, iar cercetătorii urmăresc diferențele în rezultate măsurabile, precum venitul sau economiile, pentru a înțelege ce schimbare au produs banii.
Deși studiile au găsit legături clare între transferurile de bani și bunăstarea economică, impactul asupra sănătății a fost mai greu de demonstrat, mai ales în ceea ce privește cele mai grave rezultate.
„Mortalitatea infantilă și a copiilor din mediul rural din Kenya este de un ordin de magnitudine mai mare decât în Statele Unite”, spune Edward Miguel, economist la Universitatea din California, Berkeley, și coautor al studiului. „Dar totuși, evenimentul decesului unui copil este relativ rar. Statistic vorbind, asta înseamnă că avem nevoie de un eșantion foarte mare pentru a obține estimări precise și fiabile ale efectului banilor asupra mortalității infantile.”
1.000 de dolari pentru 10.000 de familii
În 2014, organizația nonprofit GiveDirectly a început un experiment de amploare. În următorii trei ani, au oferit câte 1.000 de dolari pentru peste 10.000 de gospodării cu venituri reduse din 653 de sate din vestul Kenyei.
„A fost conceput ca un studiu randomizat controlat”, spune Miguel. „Astfel, unele zone au primit mai mulți bani. Altele au primit mai puțini, iar noi putem studia impactul acestor bani.”
Pentru a analiza impactul, Miguel și colegii săi au colectat foarte multe date. Au realizat un fel de recensământ al nașterilor pentru toți copiii care s-au născut și au murit înainte de vârsta de 5 ani în ultimul deceniu, în zona de studiu. „Am ajuns să colectăm date despre peste 100.000 de nașteri. Ne-a luat un an să facem asta.”
Ei au descoperit că banii au avut beneficii majore asupra mortalității infantile și a copiilor, mai ales atunci când erau acordați aproape de momentul nașterii.
Plățile în numerar au fost asociate cu o scădere de 48% a mortalității infantile, de la aproximativ 40 de decese la 1.000 de nașteri, la circa 21 de decese. Decesele copiilor sub cinci ani au fost cu 45% mai puține în gospodăriile care au primit bani, scăzând la 32 la 100.000 de nașteri, de la 57.
Banii au avut un rol covârșitor în reducerea deceselor la naștere și în primele săptămâni după, acestea scăzând cu 70% față de grupul de control. „Asta a indicat cu adevărat rolul esențial al accesului la servicii medicale chiar în momentul nașterii”, spune Miguel.
De ce au redus banii numărul de decese
Pentru mulți oameni din zonele rurale ale Africii sub-sahariene, a ajunge la o unitate medicală și a plăti pentru îngrijirea de acolo poate fi dificil, mai ales pentru femeile însărcinate.
„Când am lucrat în zonele rurale din Uganda, unul dintre lucrurile foarte clare era că femeile însărcinate nu mergeau la controale prenatale, pentru că era atât de greu să ajungă la o unitate medicală”, spune Miriam Laker-Oketta, consilier principal de cercetare la GiveDirectly.
„Trebuia să alegi între a merge la un control prenatal și a-ți lăsa familia să se culce flămândă sau a sta acasă, sperând că bebelușul va fi bine pentru că nu te simți bolnavă și astfel familia poate avea o masă în ziua aceea”, explică ea, subliniind că femeile trebuiau adesea să renunțe la o zi de muncă pentru a merge la medic.
Banii în plus par să facă aceste decizii mai ușoare, atâta timp cât unitățile medicale nu sunt prea departe.
Impactul cel mai mare al banilor s-a observat la familiile care locuiau la aproximativ 30 de minute sau mai puțin de o unitate medicală cu medici. Când distanța era mai mare, beneficiile pentru sugari începeau să scadă, deși nu dispăreau complet.
Cercetătorii au constatat cu 45% mai multe nașteri în spitale în rândul gravidelor care au primit bani decât în rândul celor care nu au primit. Nașterea la spital este adesea mai scumpă decât la o clinică mai mică, spune Laker-Oketta. „Le-am oferit oamenilor mijloacele necesare pentru a accesa îngrijirea de care au nevoie și pentru a nu mai fi nevoiți să facă alegeri atât de dificile între a primi îngrijiri și a-și hrăni familia.”
Banii suplimentari au ajutat și la punerea mai multor alimente pe masă. Copiii aveau cu aproximativ 44% mai puține șanse să se culce flămânzi în gospodăriile care au primit bani, arată studiul. Femeile care au primit bani în timpul sarcinii au lucrat și ele cam la jumătate — aproximativ cu 21 de ore mai puțin pe săptămână — în trimestrul al treilea și în lunile după naștere, comparativ cu cele care nu au primit bani. Munca din aceste zone rurale poate fi adesea solicitantă fizic, spune Laker-Oketta.
„Este foarte bine pentru sănătatea mamei, dar oferă și timp pentru ca bebelușul să se dezvolte corect”, afirmă ea. „De asemenea, mama este disponibilă după naștere pentru a-și duce copilul la primele vizite medicale.”
Un punct de date „foarte important”
Per ansamblu, rezultatele l-au impresionat pe Aaron Richterman, medic la Universitatea din Pennsylvania, care studiază reducerea sărăciei și nu a fost implicat în studiu.
„Este un punct de date, dar este un punct de date foarte important. Putem fi foarte siguri că, în acest caz, banii au cauzat aceste beneficii în ceea ce privește mortalitatea pe care le vedem”, spune el. Într-un context de scădere a ajutorului extern, adaugă el, banii ar putea oferi o soluție simplă pentru reducerea mortalității infantile.
Cât de mare ar putea fi diferența pe care o fac banii depinde, în parte, de cât de ușor pot oamenii din alte locuri să folosească suma suplimentară pentru a obține îngrijiri medicale.
„Cred că această lucrare subliniază faptul că accesul adecvat la îngrijiri medicale este cel care face cu adevărat toată diferența”, a spus Henderson, economist la Drake și autor al cărții Poor Relief: Why Giving People Money Is Not The Answer To Global Poverty.
„Se întâmplă doar că, în acest loc anume, oamenii aveau nevoie de bani pentru a avea acces la îngrijiri medicale.”
Acesta este probabil cazul în multe zone din Africa sub-sahariană după ani de investiții în consolidarea sistemelor de sănătate, spune Laker-Oketta, dar nu peste tot.
„Răspunsul nu este să dăm doar bani sau să ne concentrăm doar pe îmbunătățirea sistemului de sănătate”, afirmă ea. „Ceea ce reiese clar din acest studiu este că ambele trebuie să funcționeze împreună.”
Articolul original poate fi citit AICI.
