Administrația Fondului pentru Mediu a anunțat joi lansarea sesiunii de înscriere în Programul Rabla Auto 2025 pentru persoane fizice, începând cu data de 30 septembrie, ora 10.00. Bugetul este de trei ori mai mic decât era prevăzut inițial, iar ecotichetul pentru mașini full-electrice este de sub 4.000 de euro. Este pentru prima dată când Rabla începe atât de târziu.
Bugetul de 200 de milioane de lei se împarte astfel:
- 80.000.000 lei pentru autovehicule noi cu motorizare termică, inclusiv GPL/GNC, motociclete și hibride;
- 120.000.000 lei pentru autovehicule noi plug-in hibrid, motociclete electrice, autovehicule pur electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen.
Între 15 și 17 septembrie a avut loc sesiunea de validare a producătorilor, pentru programul Rabla Auto 2025.
Reamintim că programul a fost suspendat în iunie, cu o zi înainte de a începe etapa pentru persoanele fizice. În general, Rabla începea în aprilie sau mai.
Ecotichetul pentru electrice va fi 18.500 lei
Cea mai importantă schimbare vizează valoarea ecotichetului pentru autovehiculele electrice și va fi de 18.500 de lei, sprijin acordat persoanelor fizice care doresc să-și cumpere mașini nepoluante prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Cei de la AFM spun că bugetul ar permite aducerea pe piață a 15.000 de mașini noi.
Propunerea din iunie, înainte ca Programul Rabla să fie suspendat, era ca ecotichetul să fie 37.000 de lei.
În 2024, voucherul Rabla pentru mașini full-electrice a fost 25.500 de lei, iar vânzările au scăzut cu peste 40%.
Pentru celelalte tipuri de autovehicule, ecotichetele rămân neschimbate la Rabla Auto 2025:
- 15.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice;
- 12.000 lei pentru un autovehicul nou hibrid;
- 10.000 lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau pentru o motocicletă.
Bugetul Rabla Auto 2025 a scăzut la 200 milioane lei, față de 610 milioane lei, cât era propunerea din iunie.
Industria auto a criticat dur programul
Principala asociație a industriei auto din țară propusese un ecotichet cu o valoarea cu 50% mai mare decât cel care va fi implementat (27.500 lei, față de 18.500 lei).
APIA (Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile) se declarase profund nemulțumită de cum a fost gestionată dezbaterea publică pentru Rabla și a adăugat că marele risc este să avem „un program de formă care să eșueze din nou” (cum s-a întâmplat în 2024, când cererea pe electrice a fost slabă.
APIA mai spunea că, din întreg bugetul, ar trebui direcționate către full-electrice și hibride plug-in, 140 milioane lei (70% din bugetul total) și NU 120 milioane lei, cum este prevăzut.
APIA a atras atenția că „menținerea aceluiași nivel de sprijin va conduce, inevitabil, la același rezultat – bani blocați în conturi, în loc de mașini electrice noi pe șosele. De aici apare întrebarea legitimă: se dorește un program de succes sau doar bifarea unui exercițiu birocratic?”
Ce s-ar putea întâmpla cu Programul Rabla pe viitor
Diana Buzoianu, ministra mediului, a spus de mai multe ori în ultima lună că sunt discuții „destul de avansate” cu Ministerul Fondurilor Europene pentru mutarea acestui program pe Fondul Social pentru Climă, din 2026, așa încât el să fie finanțat din fonduri europene și să nu mai depindă de bugetul național.
Ea a adăugat și că trebuie făcute o serie de schimbări la Rabla, astfel încât să nu mai fie „concurs de vouchere”
„Eu cred că trebuie să fie regândit cu totul modul cum au fost scrise strategic proiectele din AFM. Eu nu cred că Ministerul Mediului trebuie să fie un minister de concurs de vouchere sau în câte secunde câte vouchere putem să dăm, ci cred că ar trebui să fie un minister care să drămuiască puținii bani pe care îi are la dispoziție, să se ducă exact la programele strategice care să rezolve problemele care ne pun și nouă viața în pericol. Vorbim aici de iazuri care nu au fost încă ecologizate, de o rată de colectare foarte mică a deșeurilor. Toate lucrurile acestea au nevoie de bani în spate. Or, dacă banii principali pe care noi îi gestionăm îi dăm pe vouchere… Eu nu spun, s-ar putea să fie un proiect foarte bun, dar poate că nu este menirea Fondului pentru Mediu să acopere aceste proiecte”, a declarat ministra, pentru Agerpres.
