După o scurtă perioadă de stagnare, Indicele Global al Inovării (GII), publicat anual de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI), arată semne de redresare la nivel mondial: brevetele și publicațiile științifice cresc din nou, iar investițiile în inovare au urcat cu 7,7% în 2024.
Totuși, această relansare nu se simte peste tot. Cea mai mare parte a investițiilor se concentrează în Statele Unite și, în special, în domeniul inteligenței artificiale, lăsând numeroase țări – inclusiv România – la marginea marilor transformări.
România cade pe locul 49 în lume
Dacă în 2020 ocupam poziția 46, în 2025 România a coborât până pe locul 49 la nivel global și pe locul 30 din cele 39 de economii europene analizate.
Analiza arată că am avut 7 indicatori în îmbunătățire, dar și 4 care s-au deteriorat. Cele mai slabe capitole pentru România sunt:
- Instituții – locul 85
- Capital uman și cercetare – locul 72
- Sofisticarea pieței – locul 62
În schimb, branduri precum Dacia, eMag și Banca Transilvania reușesc să aducă valoare și vizibilitate economiei românești.
Coborârea în clasament arată un lucru clar: fără investiții mai consistente în cercetare, educație și sprijinirea inovației locale, România riscă să rămână doar un consumator de tehnologie, nu un creator.
Campionii inovației
Nu au existat surprize majore în fruntea clasamentului din 2025. Elveția își menține primul loc, datorită ecosistemului său universitar și de cercetare puternic, investițiilor în cercetare și dezvoltare și conexiunii excelente dintre cercetare și industrie.
Suedia, pe locul al doilea, continuă să combine tehnologia avansată cu coeziunea socială, creând un mediu care încurajează inovația într-o gamă largă de sectoare. Statele Unite se află pe locul al treilea, fiind lideri în domenii strategice precum inteligența artificială, biotehnologia și serviciile cloud.
China intră, Germania iese
Marea schimbare vine din partea Chinei, care intră pentru prima dată în top zece cele mai inovatoare țări din lume.
Deși rămâne o economie cu venituri medii, reușește să producă mult mai mult (brevete, exporturi de înaltă tehnologie, mărci comerciale) decât justifică investițiile sale. Ascensiunea sa răstoarnă imaginea mai veche conform căreia inovația chineză era „condusă” și depindea doar de mobilizarea masivă a capitalului și a resurselor umane.
În schimb, Germania iese pentru prima dată din top zece, în ciuda faptului că rămâne un jucător puternic în ceea ce privește cererile de brevete. Această scădere este interpretată ca un semn că industria germană pierde teren în transformarea rapidă a cercetărilor în produse și servicii care schimbă piața.
Jucătorii în ascensiune
Dincolo de China, alte țări își depășesc nivelul de dezvoltare. India a devenit un centru global pentru tehnologiile digitale și serviciile software, valorificându-și capitalul uman.
Coreea de Sud investește strategic în semiconductori și telecomunicații 5G, în timp ce Vietnamul și Marea Britanie au, de asemenea, performanțe mai bune decât se aștepta în ceea ce privește nivelul veniturilor.
Imaginea de ansamblu care se desprinde este că puterile tradiționale – Elveția, Suedia, SUA – rămân puternice, dar echilibrul se schimbă pe măsură ce Asia câștigă teren. Europa, în schimb, pare să stagneze sau să fie în declin, țări precum Germania confruntându-se cu provocări în adaptarea la noul peisaj.