Numărul tot mai mare de vizitatori îi copleşeşte pe localnici, face locuinţele greu de găsit, creşte poluarea şi chiar golește bisericile, spun jurnaliștii de la Politico.
Via dei Tribunali este una dintre cele mai aglomerate artere ale orașului, plină de restaurante și magazine. Pe una dintre străduțele laterale se află o statuie de bronz a lui Pulcinella, ștrengarul care a simbolizat de multă vreme orașul. În sezonul de vârf, coada pentru a-i freca nasul se poate întinde pe o jumătate de kilometru, turiștii urmând un vechi ritual napolitan al norocului.
Dar localnicii știu că acea tradiție este falsă.
Statuia a fost ridicată abia în 2010 și a fost în mare parte ignorată de napolitani. Abia în ultimii ani influencerii au descoperit-o, i-au fabricat o poveste folclorică, iar dintr-odată niciun turist nu mai considera vizita la Napoli completă fără ea. Rezultatul este o tradiție „locală” paradoxală, fără niciun localnic — și un bun exemplu al efectelor turismului excesiv asupra orașelor italiene.
„Centrul istoric al orașului Napoli este mort”, spune sociologul și activistul Francesco Calicchia, care locuiește și lucrează în cartierul muncitoresc Sanità. „Străzile acelea nu mai sunt cartiere. Nu mai sunt napolitani acolo, nu mai există viață reală. Au devenit terenuri de joacă, mall-uri în aer liber.”
Savurând o cafea pe Via Foria, chiar în afara zonei turistice, el a observat un bărbat la bustul gol trecând agale, târând o valiză pe mijlocul străzii. „Problema”, a spus Calicchia, privindu-l pe bărbatul care traversa, „este că acest tip de turism nu este gestionat sau controlat.”
Multe orașe din Italia se confruntă cu aceleași presiuni. Dar Napoli — cu istoria sa încâlcită și locuitorii săi vocali — oferă un studiu de caz deosebit de viu.
Activiști, muncitori, experți și politicieni locali susțin cu toții că turismul excesiv golește de substanță țesutul orașului — iar deși este adesea prezentat ca o sursă de bani și locuri de muncă, spun că în realitate îi îmbogățește mai ales pe cei înstăriți.
Criza locuințelor
Unul dintre principalele moduri în care turismul transformă Napoli este prin impactul său asupra locuințelor.
„Închirierile pe termen scurt au crescut exponențial în Napoli, la fel ca și în alte orașe italiene”, a spus Chiara Capretti, consilier municipal și membră a asociației Resta Abitante — care apără dreptul la locuire — în timp ce căuta o masă liberă în Piața San Domenico, aglomerată de turiști.
În unele cartiere muncitorești există câte un B&B la fiecare trei locuințe. „Dacă acest lucru s-ar întâmpla în cartiere mai bogate, localnicii ar putea suporta chirii mai mari și costuri crescute”, a spus Ivan Avella, absolvent local de urbanism. „Dar în cartierele sărace, impactul este mult mai dur. Zona rămâne săracă — dar acum este și turistică.”
Rezultatul este că locuitorii sunt împinși afară. „A existat o creștere vizibilă a evacuărilor”, a spus Capretti.
Giuseppe Giglio, un asistent social care lucrează ocazional și ca ghid turistic în Napoli, este unul dintre mulții dați la o parte de boomul B&B-urilor.
În 2023, proprietarul i-a spus că transformă apartamentul într-un proiect de afaceri sprijinit de fonduri de stat pentru a stimula investițiile în sudul Italiei. Pentru proprietar părea mai simplu — și mai profitabil — să-l evacueze pe Giglio și să transforme apartamentul într-o închiriere pe termen scurt.
Înainte ca perioada de preaviz să se fi încheiat, Giglio s-a trezit într-o dimineață și a descoperit muncitori care deja scoteau țevile de gaz din camera alăturată.
„Am pierdut totul și am ajuns să stau pe la prieteni, cu pisica după mine, până când am putut să mă mut în altă parte. O vreme, am fost literalmente pe stradă”, a povestit el la telefon înainte de tura de lucru. Dar ceea ce l-a șocat cel mai mult a fost cât de repede s-a transformat întreaga clădire.
„Clădirea aceea încă adăpostește familii care au locuit acolo de generații… dar multe dintre ele nu au instrumentele — financiare sau culturale — pentru a lupta cu astfel de situații”, a spus el. „Patru etaje, două apartamente pe etaj, toate apartamentele de pe partea mea — de la primul, al doilea și al patrulea etaj — au fost transformate în închirieri pe termen scurt, bed and breakfast-uri sau locuințe pentru studenți.”
„Așa că, treptat, unul câte unul, locuitorii permanenți au fost împinși afară pentru a face loc turiștilor și chiriașilor temporari.”
„Am auzit odată despre o bătrână napolitană care locuia în centrul orașului și nu putea ajunge acasă pentru că străzile erau prea aglomerate”, a spus Gaia Portolano, care lucrează la un punct de informare turistică, explicând cum este să conviețuiești cu turismul excesiv. „Un turist a auzit-o plângându-se și i-a spus că ea este cea care locuiește în locul nepotrivit.”
Presiunea asupra locuințelor din Napoli este atât de intensă încât discuțiile despre urbanismul local se învârt acum în jurul investițiilor în partea de est a orașului, a spus Capretti, zonă plină de spații neglijate și abandonate. Ideea este de a „recupera locuibilitatea pierdută din centrul istoric construind-o în zona de est” — adică, de fapt, mutând locuitorii din centrul orașului pentru a face loc turiștilor.
Susținătorii boomului turistic susțin că platformele precum Airbnb pot aduce beneficii micilor proprietari.
Totuși, în 2023, Avella a remarcat că aproape două treimi dintre gazdele Airbnb dețineau mai mult de o proprietate, iar primii cinci proprietari controlau aproximativ 500 de anunțuri. El a sugerat că asta înseamnă că cei mai mari „proprietari” sunt companii, nu persoane. Și chiar și atunci când proprietarii sunt indivizi, aceștia provin adesea din orașe mai bogate, precum Roma sau Milano, a adăugat el.
„Nu există nicio redistribuire a banilor la nivel local”, a spus Calicchia, adăugând că Napoli este folosit ca o carte poștală pentru Italia, în timp ce profiturile se duc spre nord sau în străinătate.
Un exemplu grăitor, a adăugat el, este o clădire rezidențială veche din piața centrală a cartierului Rione Sanità. Gigantul cafelei Lavazza, cu sediul la Torino, a pictat o frescă pe fațadă, îmbinând argoul napolitan cu un stil de artă stradală popularizat în oraș prin muralele dedicate fanilor de fotbal — și a adăugat chiar și un cod QR care duce la site-ul companiei.
„Asta a devenit Napoli”, spune el. „Un supermarket în aer liber pentru companiile din nordul Italiei care vin aici și iau bucăți din cartierele noastre.”
Unele orașe și regiuni italiene au încercat să reglementeze explozia Airbnb, dar oficialii locali spun că mâinile le sunt legate fără sprijin național. De fapt, criticii susțin că guvernul premierului Giorgia Meloni nu a făcut decât să agraveze situația.
Capretti, care face parte din partidul de opoziție de stânga Puterea Poporului, a spus că noile legi fac mai ușoară renovarea apartamentelor și schimbarea destinației acestora. Ea a indicat o lege din 2024, promovată de actualul ministru al infrastructurii, Matteo Salvini, care a introdus măsuri de simplificare a construcțiilor și a planificării urbane.
Guvernul Meloni a contestat, de asemenea, o lege din regiunea Toscana, în nordul Italiei, care permitea administrațiilor municipale, în acord cu regiunea, să identifice zone unde puteau stabili reguli și limite pentru închirierile pe termen scurt. Guvernul central a argumentat că aceasta restricționa libertatea de afaceri și concurența.
„Încă nu există o lege națională privind închirierile pe termen scurt, și asta este, evident, o problemă pentru guvernele locale”, a spus Capretti, adăugând că municipalitățile și regiunile pot face doar atât. „Deciziile reale pot fi luate doar la nivel național.”
„Avem nevoie de o lege națională care să stabilească anumite limite”, a confirmat Gennaro Acampora, liderul Partidului Democrat de opoziție din Consiliul Municipal al orașului Napoli. El a sugerat planuri urbanistice care să fixeze un procentaj maxim de închirieri pe termen scurt pentru a preveni evacuarea locuitorilor.
Orașe neautentice
Vizitatorii sunt atrași de Napoli și de Italia pentru ceea ce ei percep drept autenticitate — viața stradală vibrantă, muralele colorate, cultura gastronomică și căldura oamenilor locului. Dar, pe măsură ce locuitorii sunt împinși afară de prețuri, chiar această autenticitate se erodează.
Criticii descriu din ce în ce mai mult centrul istoric al orașului ca pe o „prăvălie de cartofi prăjiți în aer liber”, invadată de tarabe care vând gustări aproape identice. Lanțurile internaționale continuă să se înmulțească, lăsându-i pe localnici să se întrebe câte pizzerii pot încăpea, realist, pe o singură stradă.
„Pe Via Toledo, pe o lungime de 46 de metri, exista doar o singură afacere legată de mâncare în 2015. Până în 2023, erau deja cinci — una la fiecare 9 metri”, a spus Avella, referindu-se la una dintre cele mai aglomerate artere ale orașului Napoli.
Această proliferare a localurilor a înlocuit repere locale importante. Librăria Pironti din Piața Dante, unde generații de elevi își cumpărau manualele școlare, a fost înlocuită de o tavernă.
Autoritățile orașului au încercat să limiteze boomul restaurantelor permițând deschiderea de noi afaceri doar în anumite cazuri, cum ar fi atunci când ofereau ceva dincolo de mâncare. Rezultatul neașteptat, a explicat Capretti, este că „acum fiecare tavernă se autointitulează osterie cu cărți.”
Boomul turismului culinar a amplificat, de asemenea, problemele de gestionare a deșeurilor, care persistă de mult timp. Ambalajele de unică folosință provenite de la afacerile cu mâncare la pachet se adună pe străzi, multe lăsate de vizitatori. „În multe cartiere, acum este imposibil să mergi fără să fii lovit de mirosul constant de prăjeli”, s-a plâns Capretti.
Transformarea rupe și țesutul social. Populația de oameni fără adăpost a orașului, odinioară o prezență vizibilă în centrul istoric al orașului Napoli, a fost împinsă spre alte cartiere.
„Ce se întâmplă dacă instalez bănci inconfortabile — sau le elimin cu totul? Dintr-odată, a sta pe loc nu mai este o opțiune. Un turist nu va observa, pentru că rareori se oprește”, dar locuitorii vor observa, a spus Adolfo Baratta, profesor de arhitectură la Universitatea Roma Tre din Roma.
„În centrele orașelor, toaletele publice au dispărut aproape complet, și asta este o problemă reală”, a adăugat Baratta. „Cineva care are nevoie de o toaletă este obligat să intre într-o cafenea și să consume, sau altfel să se ușureze pe stradă. Ești împins spre consum privat pentru că un serviciu public nu mai este oferit.”
Această logică, a spus el, îi afectează în mod disproporționat pe cei săraci.
Rugăciuni pentru schimbare
Chiar și practicile religioase se schimbă. Bisericile care odinioară serveau drept locuri de adunare pentru localnici sunt acum atracții turistice, împingând viața religioasă în afara centrului istoric.
„Desigur, lăcașurile de cult situate în zone care au devenit nesustenabile economic își pierd comunitatea de credincioși. Și asta nu se întâmplă doar la Napoli”, a spus Domenico Bilotti, profesor de drept canonic la Universitatea Magna Graecia din Catanzaro.
Dacă generațiile tinere sunt obligate să locuiască tot mai departe de locurile lor de muncă, pentru că centrele orașelor sunt inaccesibile economic, a spus el, bisericile și asociațiile religioase vor prelua noi roluri. „Ele devin furnizori de asistență socială.”
Și cultura este adaptată pentru turiști și nu pentru localnici, devenind adesea prea scumpă. „Multe lucruri care erau gratuite acum sunt cu plată”, a confirmat Marina Minniti, activistă în cadrul Mi Riconosci, un grup care apără drepturile lucrătorilor din cultură.
Ironic, turismul șterge adesea chiar calitățile care i-au atras inițial pe vizitatori. Avella a spus că, în cercetările sale, discutând direct cu turiștii, a început să observe unele plângeri potrivit cărora sunt pur și simplu prea multe afaceri cu mâncare și că viața comercială a orașului pare din ce în ce mai dezechilibrată.
„Turismul nu va rămâne atât de puternic pentru totdeauna”, a avertizat Calicchia. „Fără planificare politică și un plan B, a-l lăsa să continue necontrolat implică riscuri serioase.” A sorbit din cafea și a povestit despre o femeie din cartierul său care a lucrat odinioară ca femeie de serviciu.
„Doamna a ajuns să gestioneze câteva B&B-uri, iar fiul ei a deschis un bar și a preluat și el câteva B&B-uri. Deci, vedeți, turismul poate fi o cale de a scăpa rapid de sărăcie”, a spus el.
„Dar problema este că nu există un plan B atunci când turismul seacă, așa cum se întâmplă acum”, a adăugat, referindu-se la stagnarea recentă a numărului de vizitatori în Napoli. „A trebuit să închidă B&B-urile pentru că vin tot mai puțini turiști. A trebuit să se angajeze la un restaurant, dar asta doar până se va închide și el, pentru că și acela, ca toate celelalte, depinde de turism.”
Articolul original poate fi citit AICI.
