Curtea Constituţională va dezbate în 24 septembrie legea privind pensiile magistraţilor, alături de celelalte legi din pachetul doi de măsuri pentru reducerea deficitului adoptat de Guvern. Cum votul în Parlament a devenit o simplă formalitate, aceasta este ultima redută, adevărata moțiune de cenzură. Dacă reforma pensiilor ocupaţionale nu rezistă la Curtea Constituţională, atunci legitimitatea acestui guvern dispare și, în mod normal, premierul ar trebui să demisioneze.
Tot în cursul acestei săptămâni, cel mai probabil marți, este programată o nouă întrunire a liderilor coaliției de guvernare pe tema reformei în administrația locală. Ilie Bolojan se află în contradicție cu liderii PSD și UDMR, de pe poziții radical diferite. Ilie Bolojan a amenințat în dese rânduri cu demisia dacă nu se va implementa algoritmul propus de el. De partea cealaltă, PSD a venit cu o altă variantă: să fie îndepărtat doar premierul, dar formula guvernamentală să rămână neschimbată.
În plan general, Cabinetul Bolojan continuă să joace aceeași piesă politică: bani împrumutați pentru proiecte mari, discursuri optimiste, dar foarte puține rezultate vizibile în viața oamenilor. Memorandumul prin care Guvernul va contracta, în octombrie, 500 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru Autostrada Sibiu–Pitești este prezentat ca o mare victorie. În realitate, pentru locuitorii din restul țării și mai ales din Moldova vestea are un gust amar, înseamnă prelungirea izolării economice.
Migrația tinerilor din nordul Moldovei este un fenomen acut. Între 2015 și 2024, populația județului Botoșani a scăzut cu aproximativ 10%, iar procentul tinerilor între 18 și 35 de ani este mult sub media națională. În Iași, deși salariul mediu net este mai mare decât în alte județe din regiune, diferențele dintre mediul urban și rural determină plecarea tinerilor către orașe mari sau în străinătate. Suceava înregistrează un trend similar: cei din satele izolate migrează în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit și a infrastructurii decente. Această lipsă de perspective stimulează exodul, iar nordul Moldovei rămâne îmbătrânit și sărac.
În același timp, deficitul bugetar de peste 8% din PIB arată că statul trăiește pe datorie. Anul trecut am avut un deficit record de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, care a atras atenția Comisiei Europene și a intensificat procedurile disciplinare. Acum, inflația se îndreaptă înspre 11%. Premierul Ilie Bolojan vorbește despre sacrificiile necesare din 2026. O prostie, fiindcă în toată Regiunea Nord-Est salariile sunt deja atât de mici încât sacrificiile solicitate populației nu fac decât să adâncească sărăcia fără ca asta să rezolve cât de cât problemele din zonă.
Politic, coaliția PSD–PNL pretinde că oferă stabilitate. În realitate, fiecare partid își apără interesele și clientela. Iar stabilitatea asta văd că nu aduce nici autostrăzi, nici spitale și nici trenuri. A adus doar aceleași promisiuni reluate la fiecare campanie electorală. Așadar, unde suntem? Între împrumuturi care nu se simt în Moldova, un deficit care scapă de sub control și promisiuni politice care nu schimbă în bine viața celor din Botoșani, ci dimpotrivă. Cu toții aveam nevoie de o strategie pe termen lung, cu obiective și termene precise, nu de compromisuri electorale.
Din sutele de milioane de euro împrumutate, aici, în nordul Moldovei, nu se vede nici măcar unul. În drumuri care să ne lege de Vest, în spitale care să nu mai trimită pacienți la București, în școli unde copiii din sate să aibă aceleași condiții ca cei din oraș. Și atunci, tot nouă ni se cer sacrificii? Nu cred că premierul va pica săptămâna asta și nici că soluțiile sale – multe neavenite și nepotrivite în teritoriu – vor fi drastic ajustate. Dar dacă persistă în acest ritm, nici mult nu mai are.