Diana Șoșoacă este urmărită penal pentru mai multe infracțiuni, între care lipsire de libertate și propagandă legionară, a anunțat marți Parchetul General.
Procurorii cer Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, lidera SOS România. Acuzațiile de lipsire de libertate se referă la incidentul din decembrie 2021, când o echipă a postului de televiziune Rai Uno care a mers să îi ia un interviu Dianei Șoșoacă a fost sechestrată în biroul acesteia, au declarat pentru HotNews reprezentanți ai Parchetului.
Dosarul reunește toate faptele de care a fost acuzată Șoșoacă de-a lungul anilor, inclusiv incidentul din decembrie 2021 cu jurnaliștii italieni. Petru infracțiunea de lipsire de libertate, termenul de prescripție este de 8 ani.
În comunicatul oficial, Parchetul enumeră doar infracțiunile de care este acuzată Diana Șoșoacă, fără a fi menționate faptele în sine.
Şoşoacă nu s-a prezentat la Parchet
Șoșoacă a fost chemată marți la Parchet pentru a i se comunica faptul că a fost pusă sub urmărire penală, însă nu s-a prezentat.
Conform Parchetului General, procurorul de caz al Secției de urmărire penală a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale a Dianei Șoșoacă, pentru următoarele infracțiuni:
- 4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal;
- 4 infracțiuni de promovarea, în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din OUG nr. 31/2002;
- promovarea, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite, prev. de art. 3 din Legea nr. 157/2018, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului;
- negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia, prev. de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31 din 2002;
- ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 și 4 Cod penal.
Totodată, procurorul general al Parchetului a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă.
Parchetul nu menționează în comunicat despre ce fapte este vorba. De asemenea, nu îi menționează nici numele Dianei Șoșoacă, menționând doar că este vorba despre „un membru al Parlamentului European”.
Cum a reacționat Diana Șoșoacă după ce a fost chemată la Parchet
În 19 septembrie, Diana Șoșoacă a anunțat pe Facebook că a fost citată, în 23 septembrie, la Parchetul General, în calitate de suspect și a prezentat citația.
„Sunt suspectă rău de tot. Nu Iohannis, nu Bolojan, nu Iliescu”, a comentat Șoșoacă, în clipul postat pe pagina de Facebook, unde a arătat citația primită.
„Anunț pe această cale Parchetul că trebuia să îmi lase și mie un număr de telefon sau o adresaă de mail ca să le scriu sau să pot să le spun că nu vin pe 23, că n-am cum, îmi pare rău. Putem să stabilim o dată când sunt și eu în țară, pentru că spre deosebire de domnii procurori eu muncesc, pentru că am fost votată de oameni”, mai spune Șoșoacă, în clip.
Într-un comunicat, partidul SOS România spune că „cel mai vocal om politic în susţinerea Palestinei a primit o citaţie în calitate de suspect, în care sunt menţionate 11 infracţiuni printre care promovarea în public a legionarismului, antisemitismului şi negarea sau minimizarea holocaustului”.
În comunicat, SOS atrage și atenția partidelor de opoziție că „pasivitatea lor în astfel de cazuri, în care oameni politici sunt persecutaţi pentru delict de opinie, le va atrage propria condamnare”.
Comemorarea lui Zelea-Codreanu
La sfârșitul lunii noiembrie 2024, Șoșoacă a participat la troița din localitatea ilfoveană Tâncăbești, la o comemorare dedicată liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, și altor 13 membri ai organizației de extremă dreapta.
„E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”, declara atunci Diana Șoșoacă despre Codreanu, într-o transmisiune pe Facebook.
Cu o lună înainte, în octombrie 2024, Parchetul General a deschis un dosar penal după ce europarlamentarul l-a omagiat pe fostul lider legionar. Nemulțumită că judecătorii Curții Constituționale i-au invalidat candidatura la prezidențiale, Șoșoacă a transmis live pe YouTube, unde a lansat un mesaj elogios la adresa lui Codreanu.
„Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât «Trăiască Legiunea și Căpitanul» care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor!”, spunea Șoșoacă.
În februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus la Parchet un denunț împotriva europarlamentarului, acuzând-o că promovează cultul dictatorului Nicolae Ceaușescu, condamnat pentru genocid.
În 11 februarie 2025, în plenul Parlamentului European, Diana Șoșoacă a avut o intervenție în care le-a recomandat eurodeputaților să elaboreze strategiile de politică externă după modelul fostului lider comunist, afirmând: „Nimeni nu l-a egalat vreodată”.
Scandalul Șoșoacă-echipa Rai Uno
Acuzațiile de lipsire de libertate se referă la incidentul din decembrie 2021, când o echipă a postului de televiziune Rai Uno care a mers să îi ia un interviu Dianei Șoșoacă, la acel moment senatoare, a fost sechestrată în biroul acesteia.
Jurnalista italiană Lucia Goracci a depus la Poliția Română o plângere în care spune că Dumitru-Silvestru Șoșoacă, fostul soț al Dianei Șoșoacă a lovit-o, a mușcat-o de mână și i-a smuls masca de pe față.
Soțul de atunci al Dianei Șoșoacă, Silvestru Șoșoacă a fost condamnat definitiv în aprilie 2024 după ce l-a agresat unul dintre polițiștii veniți la fața locului după apelul la 112. „În momentul în care organele de poliţie au ajuns la imobil, inculpatul a agresat unul dintre agenţii de poliţie, respectiv l-a împins izbindu-l de perete, i-a pus o mână în gât, după care l-a tras de uniforma de poliţie, cauzându-i suferinţe fizice”, a transmis Parchetul Judecătoriei sectorului 1.
În timpul audierii soțului său, Diana Șoșoacă s-a aflat în fața Parchetului, alături de mai multe persoane, și a transmis live pe Facebook. A acuzat abuzuri și înscenări, susținând că ea ar fi de fapt victima și s-a certat cu jurnaliștii, numindu-i „criminali”.
Cum a fost relatat scandalul de mai multe publicații din Italia:
- „Jurnalista Lucia Goracci și o echipă Rai, după cum arată imaginile difuzate de Tg1, au fost sechestrați în România după un interviu cu senatoarea antivaccinistă, Diana Iovanovici Șoșoacă”, a scris La Stampa.
- „În urma întrebărilor puse de jurnalistă despre gestionarea pandemiei în țară și condițiile din spitale, senatoarea a sechestrat echipa de televiziune în biroul ei și apoi a sunat la poliție(…)
- Goracci, bruscată și amenințată, a fost eliberată împreună cu echipa ei după 8 ore datorită intervenției ambasadei Italiei”, arată jurnaliștii La Stampa.
- „Răpită în România de un senator no vax, atacată fizic și eliberată abia după opt ore datorită unei intervenții diplomatice.
- Aceasta este povestea absurdă care i s-a întâmplat Luciei Goracci, cunoscută jurnalistă Rai și echipei sale în timpul unei călătorii la București.
- Trimisă să povestească televiziunii italiene despre situația din penultima țară din Europa în privința vaccinării anti-COVID, Goracci a solicitat apoi un interviu cu senatorul no vax Diana Șoșoacă, un parlamentar de extremă-dreapta cunoscut pentru pozițiile sale de negare a COVID”, au scris și jurnaliștii de la Today.it.
