Zona Metropolitană începe să piardă membri. Comunele Răchiţi şi Mihai Eminescu s-au retras din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană (ZM) Botoşani, măsura fiind decisă de consilierii locali din cele două unităţi administrativ teritoriale.
Florin Bulgaru, primarul comunei Răchiţi, a explicat că ZM nu a implementat până acum vreun proiect, singurul beneficiu pentru comunitate fiind achiziţia de energie electrică la bursă. „Să le plătim lor degeaba cotizaţie şi să nu se întâmple nimic, nu cred că este bine. Comuna Răchiţi nu a beneficiat de niciun proiect major. A fost o singură negociere cu o societate care furnizează energie electrică, la care s-a obţinut un preţ mai redus”, a spus edilul.
Acesta a reamintit că a solicitat să se facă un proiect de aducţiune de gaz pentru comunele din jurul Botoşaniului şi să fie implementat un sistem de transport integrat, însă nu s-a întâmplat nimic.
Edilul a adăugat că la Zona Metropolitană comuna Răchiţi plătea o cotizaţie de 17.000 de lei anual, bani care vor fi folosiţi pentru pietruirea drumurilor comunale.
„Să plăteşti atâţia bani doar pentru salarii şi deplasări nu e corect”
În comuna Mihai Eminescu, hotărârea a fost luată în şedinţa din luna ianuarie. Aneta Gireadă, primarul comunei, a precizat că hotărârea va fi comunicată conducerii Zonei Metropolitane după ce va fi primit avizul de legalitate din partea Instituţiei Prefectului.
„În afară de preţul negociat pentru energia electrică, nu am beneficiat de niciun proiect, în condiţiile în care cotizaţia este foarte mare, de 17.000 de lei pe an”, a mai spus Aneta Gireadă.
„Decizia a fost una politică”
Florin Egner, directorul ZM, nu-şi face probleme în legătură cu retragerea celor două comune. „Decizia a fost una politică (n.r., primarii celor două comune sunt de la PNL) şi apreciem că a fost luată în detrimentul cetăţenilor. Hotărârea de retragere nu împiedică derularea Strategiei de dezvoltare integrată a Zonei Metropolitane Botoşani pentru perioada 2015-2020, în care pentru un proiect major, Şoseaua de centură a municipiului Botoşani prin Curteşti, a fost demarată pe SEAP procedura de achiziţie a Studiului de Fezabilitate în luna ianuarie a acestui an”, a mai arătat Florin Egner.
Florin Egner a mai anunţat că în acest an Zona Metropolitană are în planul de activitate realizarea Studiul de Fezabilitate pentru Transportul Public Metropolitan, în care cetăţenii din Răchiţi, alături de cei din zona periurbană Curteşti, Stăuceni, Mihai Eminescu şi Băluşeni vor beneficia de avantaje în deplasările locale cu mijloace de transport public în Botoşani sau în localităţile din ZMBT.
Cât priveşte reproşurile vizând lipsa proiectelor, acesta a explicat că Zona Metropolitană implementează proiecte în măsura în care apar ghidurile de finanţare. Astfel, prima oportunitate de finanţare a fost lansată la finele anului trecut şi viza realizarea unor incubatoare de afaceri.
„Am trimis adrese la patru dintre primării, una dintre ele fiind Răchiţi. Primarul Florin Bulgaru a fost încântat şi m-a rugat să vin la finele lunii ianuarie la o şedinţă, însă la acea şedinţă s-a votat pentru retragerea din zonă. A doua posibilitate de atragere a fondurilor europene de când s-a făcut Zona Metropolitană este pe programele operaţionale transfrontaliere cu Moldova şi Ucraina. Ghidurile s-au publicat în decembrie şi avem primul apel până în mai 2018”, a spus Florin Egner, adăugând că deja se scrie un proiect între Curteşti şi o localitate din Republica Moldova. Totodată, mai există protocoale încheiate cu Hliboca şi Drochia, în baza cărora vor fi implementate două proiecte, primul pe cultură, al doilea în domeniul sanitar.
Potrivit acestuia, prin achiziţia energiei electrice prin Bursa Română de Mărfuri, realizat de Zona Metropolitană, economiile la bugetul local al comunei Răchiţi au fost de 226.000 lei în anul 2015-2016 şi de peste 300.000 lei în anul 2016-2017.
„Noi ne continuăm proiectele”, a concluzionat Florin Egner.
Din ZM fac parte municpiul Botoşani, oraşul Bucecea şi comunele Băluşeni, Stăuceni, Curteşti, Roma, Vlădeni şi Consiliul Judeţean.
Subiectul este tratat pe larg în ediţia tipărită a cotidianului „Monitorul de Botoşani”.
– Virginia CONSTANTINIU
