Membrii Parlamentului European au votat pe 8 octombrie pentru restricționarea etichetării produselor pe bază de plante care folosesc termeni specifici cărnii, precum „burger” și „cârnați”.
În sesiunea plenară, majoritatea a votat – 355 de voturi pentru, 247 împotrivă și 30 de abțineri – în favoarea introducerii noilor restricții de etichetare, care ar permite folosirea acestor termeni doar pentru produsele ce conțin carne animală.
Dacă interdicția va fi adoptată în urma discuțiilor viitoare cu Consiliul Uniunii Europene, atât produsele pe bază de plante, cât și cele obținute din celule cultivate (carne crescută în bioreactoare din celule animale reale) vor fi interzise să folosească astfel de denumiri.
Votul are loc în contextul unei dezbateri care durează de aproape un deceniu privind utilizarea termenilor asociați cu carnea și produsele lactate pentru denumirea produselor vegetale, reprezentanții industriilor de carne și lactate susținând că astfel de etichetări sunt înșelătoare pentru consumatori și că trebuie protejată agricultura animală.
Acest ultim vot face parte dintr-un set de modificări propuse la Politica Agricolă Comună, inițiate de eurodeputata Céline Imart, care urmăresc protejarea industriei agricole. Propunerea a primit luna trecută un vot favorabil din partea Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European, iar discuțiile cu statele membre asupra textului legislativ final urmează să înceapă pe 14 octombrie.
„Consumatorii nu sunt confuzi”
Decizia a stârnit critici semnificative din partea unor figuri importante din industria europeană a alimentelor și băuturilor pe bază de plante.
Jasmijn de Boo, directorul general global al organizației ProVeg International, a descris votul Parlamentului European drept „dezamăgitor”.
Ea a comentat: „Produsele pe bază de plante sunt și vor rămâne o parte esențială a agriculturii, economiei și creșterii UE… Europa este cea mai mare piață de consum la nivel mondial pentru alternative vegetale la carne – o piață din care fermierii europeni pot beneficia enorm, deoarece creează piețe cu valoare adăugată pentru leguminoase, soia, grâu, ciuperci, nuci și legume – multe dintre acestea fiind deja cultivate în Europa.”
„Leguminoasele contribuie, de asemenea, la sănătatea solului și reduc nevoia de îngrășăminte, diminuând costurile de producție. Așadar, există beneficii economice și de mediu în promovarea, nu în restricționarea, vânzării alimentelor pe bază de plante.”
De Boo a mai afirmat că consumatorii nu sunt confuzi de etichetările „tip carne” ale produselor vegetale și că UE are deja „reglementări solide pentru a proteja consumatorii de etichete înșelătoare”.
Dezbaterea continuă
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a subliniat aceeași idee la sfârșitul anului trecut, înainte ca două decrete similare, care vizau interzicerea termenilor „de tip carne” pentru produsele vegetale, să fie anulate în Franța la începutul anului 2025. Curtea a afirmat că legislația UE oferă deja suficiente reglementări pentru protejarea consumatorilor și că un stat membru poate interzice utilizarea termenilor tradițional asociați cu produsele de origine animală doar dacă a stabilit o denumire legală specifică pentru produsele vegetale respective.
Decretul anterior fusese analizat de CJUE după ce Consiliul de Stat al Franței și-a exprimat îngrijorarea că ar putea provoca „daune grave și imediate” producătorilor de proteine vegetale din Franța.
La momentul deciziei CJUE, Jasmijn de Boo a afirmat că definirea legală, de către statele membre, a termenilor descriptivi precum „cârnați” sau „burger” ar crea și mai multă confuzie pentru consumatori și pe piața unică, deoarece semnificația acestor termeni depinde de referințele culturale și lingvistice.
Reacția industriei
Protestând împotriva noilor planuri ale UE, peste 200 de organizații – inclusiv producători alimentari, branduri și ONG-uri de mediu – au lansat la începutul acestei luni o campanie intitulată „No Confusion” („Fără confuzie”), pentru a împiedica adoptarea interdicției și pentru a cere eurodeputaților să respingă propunerea.
Rafael Pinto, manager de politici la Uniunea Vegetariană Europeană, a declarat: „Acești termeni îi ajută pe consumatori să înțeleagă cum să gătească și să se bucure de alternative sustenabile. Interzicerea lor creează confuzie și încetinește tranziția Europei către diete mai sănătoase și mai prietenoase cu clima.”
Roberta Alessandrini, director al inițiativei privind ghidurile alimentare la Physicians Association for Nutrition (PAN International), a descris și ea interdicția drept o „barieră inutilă”, afirmând: „Alternativele vegetale fortificate oferă o oportunitate reală pentru ca oamenii să reducă consumul de carne procesată, care este strâns legat de cancerul colorectal și alte boli grave. Aceste produse sunt, de asemenea, convenabile și sustenabile din punct de vedere ecologic.”
„Sunt necesare acțiuni politice concrete pentru a îmbunătăți sănătatea oamenilor și a planetei, iar această decizie subminează aceste eforturi.”
Edwin Bark, vicepreședinte senior la compania Redefine Meat, producătoare de alternative vegetale la carne, a declarat că industria „nu va accepta această decizie fără reacție”.
El a adăugat: „Suntem extrem de dezamăgiți de acest verdict. În cele din urmă, această hotărâre va frâna inovația în domeniul produselor vegetale, într-un moment în care oamenii ar trebui să-și reevalueze dieta și consumul de carne pentru viitorul planetei.”
„O schimbare de denumire reprezintă și o altă barieră între carnea vegetală și consumatorii țintă – cei care mănâncă carne sau flexitarieni – care ar putea fi mai puțin dispuși să o încerce. Deși confuzia consumatorilor este invocată drept principal motiv pentru această decizie, nu pare să existe dovezi solide în acest sens – în cei zece ani de experiență în sectorul produselor vegetale nu am auzit niciodată o astfel de plângere – așa că mi se pare de neînțeles că s-a ajuns până aici.”
Articolul original poate fi citit AICI.