Județul Cluj a pus în funcțiune, joi, prima stație de tratare a deșeurilor municipale prin dezintegrare moleculară din România, o instalație care promite să transforme o parte semnificativă din gunoiul menajer rezidual în energie electrică. Stația este amplasată în incinta Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), un proiect a cărui istorie complicată – marcată de întârzieri, depășiri de costuri și blocaje administrative – a fost des relatată în presa locală și națională în ultimii ani.
În prezența conducerii Consiliului Județean Cluj și a furnizorilor soluției tehnologice, autoritățile au prezentat instalația ca pe un pas necesar într-un județ unde problema depozitării deșeurilor a fost ani întregi o vulnerabilitate evidentă, inclusiv pentru sănătatea publică și imaginea orașului.
Scandaluri din cauza deşeurilor
În ultimii ani, relocarea depozitelor neconforme, transportul deșeurilor în alte județe și poluarea cu levigat au generat scandaluri și sancțiuni, iar discuția despre „gropile de gunoi” a rămas una de maximă sensibilitate în Cluj.
Potrivit datelor prezentate, noua stație – integral automatizată – va procesa pentru început aproximativ 25.000 de tone de deșeuri reziduale pe an, urmând ca, după extindere, capacitatea să ajungă la peste 60.000 de tone anual. Consiliul Județean estimează că energia produsă în prima etapă, circa 24.500 MWh/an, ar putea acoperi consumul instituțiilor aflate în subordinea sa, inclusiv Cluj Arena, Aeroportul Internațional și parcurile industriale Tetarom. Ulterior, odată cu suplimentarea modulelor, energia generată ar putea ajunge la aproximativ 56.000 MWh/an – echivalentul consumului unui oraș mediu precum Dej sau Câmpia Turzii.
Investiţie de 60 de milioane de lei
Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, afirmă că proiectul schimbă raportarea la deșeu: „Acesta nu mai este o cheltuială sau o povară, ci devine o resursă care poate produce energie și valoare economică”. Oficialul a mai precizat că investiția, în valoare de circa 60 de milioane de lei, este finanțată integral din fonduri județene.
Pe de altă parte, specialiștii în managementul deșeurilor atrag de regulă atenția că astfel de proiecte trebuie privite nu ca soluții unice, ci ca parte a unui sistem integrat mai amplu: colectare selectivă reală, reciclare eficientă, reducerea cantităților generate la sursă.
România rămâne mult sub obiectivele europene în aceste privințe, iar presiunea Uniunii Europene tinde să crească.
Instalația de la Cluj ar putea avea, totuși, rolul de proiect-pilot la nivel național. Dacă rezultatele se confirmă, modelul ar putea deveni interesant pentru alte administrații locale care se confruntă cu aceleași probleme: depozite închise, costuri mari de transport și lipsa spațiilor conforme de stocare.
Pentru moment, proiectul de la CMID reprezintă o încercare de a transforma un punct vulnerabil al județului într-o oportunitate. Modul în care această investiție va performa în timp – din punct de vedere tehnic, economic și ecologic – va decide dacă inițiativa poate fi considerată o schimbare de paradigmă sau doar o etapă de tranziție într-un domeniu în continuă căutare de soluții stabile.
