Statele Unite au impus sancțiuni majore împotriva principalelor companii petroliere rusești Rosneft și LukOil în data de 22 octombrie 2025, ca răspuns la refuzul Kremlinului de a negocia încetarea războiului din Ucraina.
Potrivit PressHub, acestea prevăd înghețarea tuturor activelor Rosneft și LukOil din SUA și a zeci de subsidiare ale acestora. De asemenea persoanele fizice și companiile americane nu au voie să facă tranzacții sau afaceri cu Rosneft, LukOil și filialele lor. De asemenea toate contractele și activitățile externe trebuie finalizate sau întrerupte în maximum o lună de la intrarea în vigoare a sancțiunilor (teoretic 21 noiembrie 2025), existând riscul unor amenzi sau excluderi de pe piețele occidentale a celor care continua afacerile cu cele doua companii rusești. Sancțiunile acoperă inclusiv interdicții de colaborare pe zona oricărui tip de transport, inclusiv cel maritim, în asigurările de marfă și a tuturor serviciilor portuare.
Statele Unite aplică și sancțiuni secundare tururor instituțiilor financiare sau firmelor internaționale care derulează tranzacții semnificative cu companiile nominalizate si filialele acestora, ajungându-se până la excluderea lor din sistemul financiar american.
Multe state aliate și parteneri ai SUA, inclusiv UE și Regatul Unit, iau în considerare adoptarea unor sancțiuni similare.
Restricțiile urmăresc să blocheze jumătate din exporturile de petrol ale Rusiei către piețele globale, afectând direct bugetul de război rusesc. Rosneft și LukOil realizează împreună peste 50% din producția de petrol a Rusiei și sunt responsabile pentru circa 3 milioane de barili/zi exportați.
Uniunea Europeană se mișcă mai greu
UE nu a impus până la acest moment sancțiuni directe și specifice împotriva LukOil, dar are în vedere adoptarea unor astfel de măsuri în viitorul apropiat. În pachetul de sancțiuni cu numărul 19, aprobat recent, a fost inclusă compania Rosneft, însă LukOil nu a fost încă sancționată formal de UE. Liderii UE discută includerea LukOil în următorul val de sancțiuni, iar Comisia Europeană a anunțat oficial că această posibilitate este analizată activ și urmează discuții între statele membre.
În prezent, efectele sancțiunilor americane se resimt în Europa, multe bănci și companii europene evitând relațiile cu LukOil de teama sancțiunilor secundare și a riscurilor financiare implicite. Există riscul ca LukOil să fie obligată să vândă activele din UE și să-și înceteze afacerile dacă va fi inclusă formal pe lista de sancțiuni UE, acestea având efect și asupra operațiunilor din România. Oricum, sancțiunile americane și anunțul asupra potențialelor sanctiuni UE au dus deja la anunțul Lukoil privind retragerea și vânzarea activelor din afara Rusiei din statele UE.
În ultimii ani, LukOil a început să își vândă subsidiare și active din Uniunea Europeană, sub presiunea sancțiunilor occidentale și a dificultăților operaționale cauzate de conflictul din Ucraina. Singura vânzare concretizată înainte de 2025 este rafinăria ISAB din Italia, una dintre cele mai mari din Europa, tranzacție finalizată în 2023. Între 2014–2016, după acuparea Donbasului si Crimeii, LukOil a mai vândut lanțurile de benzinării din Cehia, Slovacia și Ungaria către compania ungurească MOL.
Operațiunile LukOil în România
LukOil deține în România două companii: rafinăria Petrotel-LukOil Ploiești SA și o rețea extinsă de circa 320 de stații de distribuție carburanți operate de LukOil România SRL. Ambele au în acționariat companii controlate de Litasco, ce este o firmă elvețiană controlată direct de grupul rus LukOil.
Rafinăria Petrotel-LukOil de la Ploiești a fost achiziționată în 1998, aceasta având o capacitate de procesare a petrolului de aproximativ 2,5 milioane de tone anual. LukOil declară că a făcut investiții de peste 500 de milioane de dolari în rafinărie. Rafinăria Petrotel Ploiești, procesează aproximativ 30% din consumul total românesc de carburanți auto, fiind unul dintre cei mai importanți producători locali. Are aproximativ 435-500 de angajați. Declarațiile oficialilor arată că rafinăria folosește cu precădere petrol non-rusesc (kazah și azer), respectând embargoul asupra petrolului rusesc.
LukOil operează circa 320 de stații de carburant pe teritoriul României, fiind unul dintre principalii jucători de pe piața retail de carburanți. Rețeaua de benzinării LukOil deține aproximativ 16-17% din cota pieței de carburanți din România în 2024. În termeni financiari, vânzările totale ale benzinăriilor LukOil sunt estimativ în jur de 11 miliarde lei anual, reprezentând acest procent din piața locală. Pentru comparație, principalul competitor OMV Petrom are o cotă de piață de circa 30-32%, iar Rompetrol în jur de 12-13%.
Numărul total al angajaților LukOil din ambele companii ajunge la aproximativ 3.000.
Scandaluri legate de evaziune fiscală, spălare de bani și corupție
În 2014, autoritățile române au efectuat percheziții la sediile și rafinăria Petrotel Lukoil din Ploiești în cadrul unei anchete pentru evaziune fiscală și spălare de bani în valoare de circa 1 miliard de lei (230 milioane euro), prejudiciu estimat ulterior la peste 1,7 miliarde euro în 10 luni. Atunci, directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar pentru aceste acuzații, iar compania a fost trimisă în judecată alături de alte firme din grup pentru folosirea cu rea-credință a capitalului, contracte dezavantajoase și generare de pierderi artificiale pentru a evita plata impozitelor. Anchetele au vizat transferuri financiare ilegale către companii din Olanda, contracte fictive și prețuri sub costurile de producție, cu scopul declarat de a reduce impozitele plătite în România.
Directorii de atunci ai rafinăriei Petrotel-Lukoil Ploiești au fost anchetați, iar activitatea rafinăriei a fost oprită temporar din cauza sechestrului pus pe stocuri și conturi. Sechestrul asupra companiei Petrotel-Lukoil și a activelor sale, încă este menținut și continuă să fie în vigoare și după 11 ani, fiind una dintre cele mai mari operațiuni de sechestru aplicate în dosarele de evaziune fiscală din România. Procesul încă este pe rol și până în prezent dosarul a fost retrimis spre rejudecare mai multor instanțe, fără o sentință definitivă de condamnare sau confiscare.
În 2014 premier era Victor Ponta. Acesta a criticat public acțiunea procurorilor, subliniind riscul că 3.500 de angajați rămân fără locuri de muncă și insistând că trebuie protejate interesele economice ale țării. Fiind vorba de o evaziune de aproape 2 miliarde de euro, poziția lui Victor Ponta a fost percepută ca fiind o încercare de protejare a intereselor Lukoil și a Rusiei. Atunci sechestrul asigurător a fost instituit pe acțiunile, conturile bancare și anumite bunuri ale Petrotel-Lukoil și Lukoil Europe Holdings BV, inclusiv conturi în Olanda și Marea Britanie, precum și asupra stocurilor comerciale. După ce premierul Victor Ponta a intervenit public criticând procurorii, a fost ridicat parțial sechestrul pe conturile bancare și stocurile comerciale, dar au fost extinse alte măsuri asiguratorii asupra unor bunuri neprecizate oficial.
Implicațiile sancțiunilor
Astăzi doar companiile care au afaceri în afara României și în special în Statele Unite sunt foarte afectate de sancțiuni. Fără discuție că există entități, putând să nominalizam bancile (EximBank ca bancă de stat), firmele de transport (CFR), toate entitațile care se aprovizionează cu carburant (companii de stat, primării, agenții, …) sau firmele care fac lucrări pentru LukOil.
Lukoil a anunțat că vrea să vândă dar nu știm nimic despre vreo companie amatoare să cumpere, mai ales că există problemele cu fiscul arătate mai sus. Sechestrul asupra acțiunilor LukOil înțelegem din presă că mai există. Asta înseamnă că statul român poate s-ă numească consiliul de administrație și directoratul. Singura problemă ce trebuie urmărită este ca nici un ban să nu se ducă către Federația Rusă.
In principiu, problema tratată de presă nu este mare și nerezolvabilă. Știind că cel mai prost administrator al unei firme este statul, parcă nu am vrea să ne trezim cu cine știe ce sinecuri în posturile de conducere ale LukOil. De asemenea nu cred că există vreun decident care să se gândească la închiderea operațiunilor LukOil.
Lukoil în Moldova este o problemă
Lukoil are o prezență semnificativă în Republica Moldova prin subsidiara Lukoil-Moldova, care operează o rețea de peste 100 de benzinării dintr-un total de aproximativ 500 existente. Rețeaua de benzinării deține o cotă de peste 25% pe piața de retail de carburanți și asigură aproape 45% din importul de motorină în Republica Moldova. Totodată, Lukoil controlează monopolul în combustibilul pentru avioane pe piața locală. Compania mai gestionează și trei baze petroliere și un terminal de gaze lichefiate, conform site-ului propriu. Banuim că totuși se referă ca gaz petrolier lichefiat (GPL).
Lukoil Moldova se aprovizionează cu produse petroliere și gaze naturale lichefiate în principal din rafinăriile din România și Bulgaria, care fac parte din rețeaua Lukoil sau a altor parteneri industriali regionali. O mare parte a benzinei și motorinei importate în Moldova provin din România, în proporție de aproximativ 75-80%, iar pentru GPL (gaz petrolier lichefiat) proporția este de asemenea semnificativă.
Lukoil-Moldova este administrată printr-o subsidiară austriacă și are infrastructură de distribuție extinsă, inclusiv depozite și servicii de contabilitate și gestiune de active. În contextul sancțiunilor impuse de SUA și UK, compania a anunțat intenția de a-și vinde activele internaționale, inclusiv cele din Republica Moldova.
Aici decidenții moldoveni au o problemă, dar rezolvarea ar putea fi naționalizarea sau sechestrarea acțiunilor.
