Europa trebuie să facă față provocărilor agresiunii ruse ca unui „alt tip de război”, a declarat președintele Estoniei, Alar Karis, într-un interviu acordat publicației Newsweek.
Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, invocând apărarea regiunilor separatiste Luhansk și Donețk, și a lansat un atac pe întreg teritoriul est-european al țării. Dacă în următoarele luni nu se ajunge la un acord de pace, războiul va intra în al patrulea an, ambele state pierzând zeci de mii de oameni în conflict.
Ucraina s-a bazat puternic pe asistența NATO, primind arme și instruire pentru utilizarea acestora, inclusiv avioane de luptă F-16, și caută un sprijin suplimentar prin rachete Tomahawk produse în SUA, care i-ar permite să lovească adânc în interiorul Rusiei — deși Statele Unite au ezitat până acum să facă acest pas.
Estonia se învecinează cu Rusia și face parte din statele baltice, alături de Letonia și Lituania. Țara se află la puțin peste 640 km de Moscova și la circa 156 km de Sankt Petersburg.
În ultimele două luni, Rusia ar fi hărțuit țările vecine membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), cel mai recent incident fiind survolarea spațiului aerian al Lituaniei și Estoniei de către avioane rusești — un gest calificat drept o încălcare flagrantă a suveranității și a dreptului internațional.
Lipsa oricărei acțiuni militare directe împotriva acestor națiuni a ridicat întrebări legate de obiectivele pe termen lung și de modul de gândire al președintelui rus Vladimir Putin, despre care Karis a spus că reprezintă doar o parte a felului neobișnuit în care Rusia duce războiul în prezent.
„Cred că Rusia generează anxietate peste tot”, a spus Karis, adăugând că „aceste drone se află deja în Danemarca și în alte locuri, așa că trebuie să fim cu toții pregătiți” pentru „un alt tip de război.”
„Desigur, avem o anumită experiență din trecut cu Rusia, știm câte ceva, dar totuși… este o problemă care ne privește pe noi, lumea occidentală, iar acest război din Ucraina nu este doar un război împotriva Ucrainei, ci împotriva Europei, împotriva întregii lumi occidentale”, a declarat președintele Estoniei.
„Putin testează în permanență”, a spus Karis. „Avem dronele lui în Polonia, drone în România, în Danemarca. Avem acest incident cu avionul de vânătoare din Estonia — acesta este un război hibrid. Există și bruiaj GPS și altele asemenea. Asta face Rusia.”
„Nu cred că Rusia va ataca o țară membră NATO sau orice altă țară din Europa, dar totuși, trebuie să fim pregătiți pentru descurajare, chiar dacă Rusia nu testează Articolul 5 pe nicio țară”, a adăugat el.
Karis a subliniat, de asemenea, că „există anumite elemente” de război în desfășurare, însă viața, în general, continuă ca și cum nu ar fi război — chiar și în Ucraina.
Președintele Donald Trump a urmărit încheierea unui acord de pace între Rusia și Ucraina încă dinainte de a reveni la Casa Albă la începutul acestui an. Trump a luat legătura cu Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în săptămânile de după victoria sa la alegerile prezidențiale din SUA din 2024.
Însă niciun acord nu s-a concretizat, iar în ultimele luni Trump s-a întrebat uneori dacă Putin „îl tot amăgește” și dacă, de fapt, dorește cu adevărat pacea. Cel mai recent, Trump acceptase să se întâlnească din nou față în față cu Putin, într-o a doua întrevedere, după summitul lor din august, desfășurat în Alaska, dar a anulat întâlnirea la doar câteva zile după anunț.
Trump le-a declarat reporterilor aflați la bordul Air Force One, sâmbătă, că va solicita o nouă întâlnire cu Putin doar dacă va crede că poate obține un acord concret, după ce a plecat cu mâinile goale de la întrevederea din august — o situație care i-a adus numeroase critici, în special din cauza tratamentului fastuos, cu covor roșu, pe care i l-a oferit lui Putin în timpul vizitei.
Karis rămâne sceptic în privința posibilității ca un acord să se concretizeze, declarând pentru Newsweek că „Putin — știm asta de mult timp — nu vrea pace, asta e sigur.”
„Este foarte greu de prezis care va fi următorul pas, dar un lucru este sigur – Ucraina vrea pace, noi vrem pace… toată lumea vrea pace, dar Putin nu,” a spus Karis.
Una dintre problemele care rămân în prim-planul discuțiilor dintre Statele Unite și aliații europeni este angajamentul privind cheltuielile pentru apărare în rândul țărilor membre NATO.
Încă din primul său mandat, Trump a criticat nivelul redus al cheltuielilor militare ale statelor membre NATO, care inițial trebuia să fie de 2% din PIB-ul fiecărei țări, apoi a fost majorat la 3%, înainte ca, în luna iunie, membrii NATO să cadă de acord asupra unui nou prag minim de 5%.
Estonia și celelalte state baltice se numără printre țările membre NATO cu cele mai mari cheltuieli pentru dezvoltarea apărării, însă unele state, precum Spania, au rămas în urmă în atingerea acestor obiective. Trump a criticat în mod special deficitul Spaniei, afirmând că NATO ar trebui să reconsidere calitatea de membru a țării dacă aceasta nu își respectă angajamentele.
Ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a declarat la începutul acestei luni că forțele armate ale Statelor Unite sunt „pe deplin conștiente” de angajamentul Spaniei față de NATO.
Karis a îndemnat la răbdare față de membrii NATO și calendarul lor pentru îndeplinirea obligațiilor, menționând că, în urmă cu doar câțiva ani, Germania nu îndeplinea nici măcar pragul minim de 2%, însă „și-a schimbat complet atitudinea față de apărare și industria de apărare” și își consolidează acum capabilitățile militare pentru a-și respecta angajamentele.
„Probabil că la fel este și cu Spania”, a spus Karis, adăugând că Estonia a atins pragul de 5% „nu pentru că e o cifră frumoasă, ci pentru că face parte din programul nostru de apărare NATO… iar ceea ce putem face noi, ca țară mică, este să oferim un exemplu.”
„Le spun colegilor mei din Portugalia și altora că ar trebui, de asemenea, să aloce mai multe resurse”, a spus el, subliniind că „țările se află în situații diferite, așa că lucrurile nu se vor schimba peste noapte” și că „aceste state și liderii lor sunt suficient de inteligenți pentru a se mișca în direcția corectă.”
Articolul original poate fi citit AICI.
