România te iubesc – Comune la stăpân – Dumitru MONACU, scriitor 

Recenta nominalizare a Andreei Alecu Gireadă drept candidat la funcția de primar al comunei Mihai Eminescu mi-a adus în minte vorbele atât de pline de tâlc ale tătucului PSD Ion Iliescu, cel care se declara în urmă cu mulți ani, împotriva așa numitului capitalism de cumetrie. Bine, aici nu e vorba de cumetrie ci de un alt fel de relație numită filiație (vă rog să nu stâlciți cuvântul că iese altceva!) mult mai strânsă, ceva ereditar, cum se poate observa foarte ușor. Astfel, primarul demisionar, tatăl candidatei a găsit (zice el!) formula prin care ar putea să controleze în continuare comuna Luceafărului. De altfel, în asemenea condiții, UAT-ul respectiv nu ar mai trebui să se cheme „comună” ci…regat, monarhie, trib sau mai știu eu cum, din moment ce funcția supremă se transmite ereditar. Oricare argumente susținute de către protagoniștii acestei ciudate și vădit imorale soluții cad precum popicele dacă sunt analizate de către oameni sănătoși la cap. Ce înseamnă, asta, dragi tovarăși și pretini? Unde am ajuns noi, românii, cu democrația? De fapt, mai există democrație sau dictează doar foșnetul banilor și numărul sutelor de hectare căpătate în foarte scurt timp de familia respectivă? Este posibil ca proaspăt nominalizata să aibă calități, să știe carte, adică administrație numai că, din punct de vedere moral, nu mi se pare deloc potrivită această alegere a PSD. De fapt, cărțile, dacă e să spunem așa, le-a făcut fostul primar care a gândit ca la șah situația, dându-și demisia exact când trebuia adică atunci când se deschidea drumul către alegerile locale parțiale din 7 decembrie, a.c. Așadar, o regie, un scenariu bine ticluit care mă face să cred că în curând, PRO TV-ul va schimba denumirea emisiunii din cadrul rubricii „România te iubesc” din „Județe la stăpân” în…„Comune la stăpân”! Pe de altă parte, putem veni cu o mie de argumente care să susțină o asemenea candidatură: tinerețe, pregătire, experiență de 10 ani în primărie (chiar, apropo de asta, cine a angajat-o acolo, acum un deceniu?), putere de muncă, CV bogat, familie așijderea și lista ar putea continua. Bine, dacă luăm în calcul și faptul că în urmă cu ceva timp „stăpânul” și-a făcut nevasta de atunci primăriță, ajungem la un rezultat total eronat pentru o democrație europeană, așa cum pretindem că suntem ca țară. Un alt aspect dezolant al acestei situații îl constituie lipsa totală de reacție a presei totale. De fapt, există o reacție din partea unor jurnaliști dar nu de analiză critică și dezacord față de „ereditate” ci de ridicat osanale și prezentare numai și numai în culori calde și plăcute a tabloului pe care PSD ni l-a trântit în față. Cu ce preț, nu e greu de intuit. Din păcate pentru locuitorii din respectiva comună, nici nu prea au de unde să aleagă. Nu cunosc cine va fi candidatul AUR (pentru că înspre acest partid se vor duce multe voturi), drept urmare, oferta electorală este extrem de săracă. Dacă cei de la AUR vor găsi o persoană cu impact puternic în rândul oamenilor de acolo, atunci punga stăpânului de comună va trebui să se deschidă tare mult pentru contracararea adversarului. Ceea ce, până la urmă, e posibil și…normal. Normalul celor care se simt bine în pielea de…subordonat la comună. Că stăpân, știm deja cine este acum și probabil și în continuare. De altfel, această transmitere ereditară a funcției este destul de frecventă și prin alte părți. Câteva exemple: în comuna Corbi, județul Argeș, tatăl Virgil Baciu îi cedează fotoliul de primar fiicei Anca Alina Baciu (24 ani), în comuna Scundu din Vâlcea, tatăl Dumitru Blejan face la fel cu fiul Mihai Blejan, în Năvodari Nicolae Matei îi face pârtie moștenitorului Geani Matei și cel mai cunoscut exemplu, la sectorul 5 din Capitală, Cristian Popescu Piedone îl proțăpește pe scaunul de primar pe fiul lui, Vlad Popescu Piedone. Probabil nu există județ în România unde această funcție publică să nu facă subiectul unui proces de acesta, ereditar. Fii, fiice, gineri, nurori, frați, sau nepoți ai unor edili influenți și putrezi de bogați se trezesc deodată experți în administrație, gospodari de primă mână și ceea ce este mai important, devin în timp persoane care nu vor putea fi înlocuite decât de alți fii, gineri, nurori, fini sau cumetri tot din familia lor. Efectul acestor manevre de culise, de cumetrie sau cum s-or mai numi ele, să nu credeți că vor fi trecute cu vederea de electorat. Din păcate, nemulțumirile vor crește, PSD-ul va mai pierde niște procente la alegerile generale iar AUR va urca încet dar sigur către 50 la sută și după aceea, ne vom închide în țărișoara noastră, unii vor sta îngrijorați cu fundul pe mormanul cu bani iar alții, speriați de-a binelea, pe cel de nevoi și probleme. Că acolo duc inconștiența, obediența, frica și rutina.