Usturoiul, alcoolul, carnea și chiar postul pot influența mirosul corpului nostru – și îl pot schimba. Cât de atrăgător este acesta pentru ceilalți relatează jurnaliștii de la BBC.
Fiecare dintre noi are un profil unic de miros, asemenea unei amprente. Totul, de la tipul de personalitate – cum ar fi extraversia, dominanța sau nevrotismul – până la starea de spirit și sănătate, afectează modul în care mirosim.
„Ultimele decenii au arătat că mirosul este modelat de genele, hormonii, starea de sănătate și igiena noastră”, spune Craig Roberts, profesor de psihologie socială la Universitatea din Stirling, Scoția. „Fie că suntem bărbați sau femei, tineri sau bătrâni, homosexuali sau heterosexuali, dominanți sau subordonați, în perioada de ovulație sau însărcinați, bolnavi sau sănătoși, fericiți sau triști.”
Mulți dintre acești factori nu se află sub controlul nostru – dar nu toți. O influență semnificativă asupra modului în care mirosim o are alimentația. Aceasta nu doar că ne afectează aroma generală, ci și modul în care suntem percepuți, inclusiv cât de atrăgători părem pentru ceilalți.
Respirația și transpirația
La nivel biologic, alimentația influențează mirosul corpului nostru prin două căi principale, spune Lina Begdache, profesor asistent de studii privind sănătatea și bunăstarea la Universitatea de Stat din New York, campusul Binghamton. Acestea sunt intestinul și pielea.
Mai întâi, intestinul. Pe măsură ce digeri alimentele, bacteriile din intestin lucrează pentru a le metaboliza. Unele dintre interacțiunile dintre substanțele chimice din alimente și bacterii eliberează gaze – molecule volatile care părăsesc corpul pe aceeași cale pe care a intrat mâncarea, explică Begdache. Acest proces poate duce la respirație urât mirositoare, sau halitoză, în special în funcție de ceea ce mănânci. Datele sugerează că aproximativ o treime dintre adulții din întreaga lume suferă de o formă de halitoză, deși există și alte cauze, în afară de digestie.
În al doilea rând, pielea. Componentele chimice din alimente, odată metabolizate, circulă prin sânge și prin multe dintre țesuturile corpului. O parte dintre ele ajung să fie eliminate prin transpirație, unde interacționează cu bacteriile de pe piele și creează, la rândul lor, un miros. (Da, transpirația în sine nu are miros; bacteriile care se dezvoltă în transpirație sunt cele care îi dau acel miros neplăcut.)
Diferitele alimente conțin o varietate de compuși chimici care acționează în diverse etape, rezultând grade diferite de miros. Însă alimentele care produc cele mai înțepătoare mirosuri au aproape întotdeauna un vinovat comun: sulful. Surprinzător însă, unele studii sugerează că acești compuși cu miros puternic pot avea un efect neașteptat – acela de a ne face mai atrăgători.
Fructe și legume
Broccoli, varza, varza de Bruxelles și conopida pot fi elemente de bază ale unei diete sănătoase – dar sunt pline de compuși sulfuroși, care adesea amintesc de mirosul ouălor stricate. Când acești compuși ajung în sânge și interacționează cu bacteriile de pe piele, transpirația ta poate căpăta un miros extrem de puternic, explică nutriționista Kerry Beeson.
Alimentele din familia allium, precum usturoiul și ceapa, pot influența și ele mirosul transpirației și al respirației din același motiv ca legumele crucifere: atunci când sunt metabolizate de organism, se descompun în compuși cu miros puternic, precum dialil disulfidul și alil metil sulfura, care sunt eliminați din corp în momente diferite – imediat după ingerare și apoi, în cazul alil metil sulfurei, cu un vârf la aproximativ 30 de minute mai târziu.
Surprinzător însă, studiile arată că, deși usturoiul face respirația să miroasă neplăcut, el face transpirația de la subraț mai atrăgătoare. Oamenii de știință au pus 42 de bărbați să poarte tampoane la subraț pentru a colecta transpirația timp de 12 ore: unii au mâncat puțin usturoi, alții mult usturoi, iar alții au luat suplimente de usturoi.
Apoi, 82 de femei au evaluat mirosul colectat de pe tampoane în funcție de plăcere, atractivitate, masculinitate și intensitate. Bărbații care au consumat puțin usturoi nu au stârnit o reacție puternică, dar cei care au mâncat mult usturoi au fost percepuți ca fiind foarte sexy. Cei care au luat suplimente de usturoi au fost, de asemenea, considerați mai atrăgători.
„Am repetat acest studiu de trei ori, pentru că am fost cu adevărat surprinși”, spune omul de știință din spatele experimentului, Jan Havlíček, care studiază etologia umană și comunicarea chimică la Universitatea Carolină din Cehia. Deoarece usturoiul are proprietăți antioxidante și antimicrobiene care îmbunătățesc sănătatea oamenilor, el presupune că tocmai acest efect ar putea face ca mirosul bărbaților să fie mai plăcut pentru femei.
Alte legume au un efect foarte particular asupra mirosului nostru. Planta de sparanghel produce un compus numit acid asparagusic, iar atunci când este digerat de organism, eliberează și compuși sulfuroși. Acești compuși, precum metanetiolul și dimetil-sulfura, sunt cei care dau un anumit miros transpirației și urinei. Compușii de sulf sunt foarte volatili, așa că se dispersează ușor în aer. De aceea, mirosul este atât de ușor de simțit în vasul de toaletă. Acest miros persistă, de obicei, mai mult de cinci ore.
Nu toată lumea produce acest miros, deși studiile pe această temă oferă rezultate diferite. În anii 1950, cercetările sugerau că mai puțin de 50% dintre oameni produc mirosul caracteristic al urinei după consumul de sparanghel, în timp ce un studiu din 2010 a arătat că peste 90% dintre participanți îl produc. Prin urmare, lucrurile nu sunt clare. Și nu toată lumea poate percepe acest miros: capacitatea de a simți mirosul puternic al urinei după consumul de sparanghel pare să fie, și ea, de natură genetică.
Totuși, când vine vorba despre fructe și legume în general, consumul mai ridicat al acestora poate duce la un miros corporal mai plăcut. Un studiu realizat în 2017 în Australia a descoperit că bărbații care au consumat mai multe fructe și legume miroseau semnificativ mai bine – mirosul lor era mai fructat, floral și dulce.
Interesant este că același studiu notează că, atunci când oamenii evaluează fețele altora, o piele ușor gălbuie, bogată în carotenoizi – molecule provenite din morcovi, dovleac, roșii, papaya și alte alimente – este considerată mai atrăgătoare. Totuși, studiul mai sugerează că persoanele care consumă diete ce conțin o cantitate moderată de grăsimi, carne, ouă și tofu au, de asemenea, o transpirație cu un miros mai plăcut. Dietele bogate în carbohidrați au produs cele mai puțin atrăgătoare mirosuri.
Carnea și peștele
Carnea și peștele pot produce, la rândul lor, un miros corporal distinct, deoarece proteinele animale sunt descompuse de organism în aminoacizi și grăsimi, care sunt apoi eliminate prin transpirație – unde interacționează cu bacteriile de pe piele.
Peștele și fasolea, de exemplu, pot provoca miros corporal deoarece conțin trimetilamină, un compus cu un miros foarte puternic. Există chiar și o afecțiune numită trimetilaminurie – cunoscută și ca „sindromul mirosului de pește” – care apare atunci când organismul nu poate transforma trimetilamina într-un compus fără miros, explică Beeson. „Aceasta poate duce la un miros corporal intens”, spune ea, însă afecțiunea este destul de rară.
De pildă, un raport de caz din 2025 descrie cazul unui băiețel de 10 luni care a dezvoltat trimetilaminurie și a început să miroasă a pește stricat după ce a consumat pește, inclusiv pește-spadă. Afecțiunea a fost temporară, iar printr-o gestionare atentă, copilul a putut, în cele din urmă, să mănânce din nou pește fără ca simptomele să reapară.
Un alt studiu realizat în 2006 pe bărbați adulți de echipa lui Havlíček oferă informații despre dacă consumul de carne ne face mai atrăgători. Oamenii de știință au analizat 30 de bărbați care au urmat timp de două săptămâni o dietă cu carne sau fără carne. Femeile au evaluat mirosul acestora în funcție de plăcere, atractivitate, masculinitate și intensitate. Mirosul bărbaților care au urmat o dietă fără carne a fost, în medie, considerat mai atractiv, mai plăcut și mai puțin intens.
„Spre surprinderea noastră, cei care mâncau carne miroseau puțin mai neplăcut decât atunci când nu consumau carne”, spune Havlíček.
Acesta nu era rezultatul la care se aștepta, deoarece carnea este considerată o parte importantă a dietei umane de-a lungul evoluției. Totuși, niciun om din preistorie nu consuma carne în cantitățile obișnuite în societatea industrializată de astăzi. „Nu era ceva obișnuit în timpul evoluției noastre să mâncăm carne în fiecare zi”, explică Havlíček.
Alcoolul și cafeaua
Alcoolul – în special atunci când este consumat în cantități mari și în mod regulat, spune Begdache – poate provoca un miros neplăcut atât din tractul gastrointestinal, cât și din glandele sudoripare. Când organismul procesează alcoolul, descompunându-l în ficat, eliberează un compus numit acetaldehidă – o substanță toxică și volatilă, cu un miros puternic și ușor de recunoscut, asemănător băuturii vechi. (Un studiu a arătat că polițiștii puteau identifica dacă o persoană consumase alcool doar după mirosul respirației în 60–85% din cazuri, în funcție de cantitatea băută.) În plus, alcoolul deshidratează și reduce fluxul de salivă, permițând bacteriilor să se acumuleze în gură, ceea ce face ca respirația urât mirositoare să persiste.
Un studiu a observat, de exemplu, că dintre 235 de persoane, cei care consumau alcool zilnic erau cel mai predispuși să se plângă de respirație urât mirositoare și aveau concentrații mai mari de compuși volatili ai sulfului în respirație. Un alt studiu, din 2010, a comparat bărbați care au băut bere în timpul unui experiment cu alții care au băut apă. Rezultatul: băutorii de bere au fost considerați mai atrăgători – dar, din păcate, doar pentru țânțari.
Cafeina din cafea și ceai, pe de altă parte, poate stimula glandele apocrine, responsabile de producerea transpirației în zone precum axilele și zona inghinală. Această creștere a producției de transpirație poate crea un mediu mai favorabil dezvoltării bacteriilor, ceea ce poate duce la un miros corporal mai puternic, explică Beeson. În plus, un studiu a arătat că moleculele de cafeină pot fi detectate până și în transpirație – însă nu există date clare despre dacă cafeina în sine afectează mirosul corpului.
„Suntem mamifere, iar la fel ca toate mamiferele, mirosul are, aproape sigur, o influență importantă asupra interacțiunilor sociale”, spune Roberts, care studiază mirosul și interacțiunile sociale.
Mirosul este doar unul dintre numeroșii factori care influențează cât de atractivi ni se parem altora. Este extrem de dificil, „dacă nu imposibil”, să izolăm efectele mirosului de celelalte semnale sociale, precum aspectul, comportamentul și modul în care vorbim, explică Roberts.
Cu toate acestea, chiar și cercetările care măsoară cu precizie aceste schimbări subtile și efemere au oferit rezultate contradictorii.
De exemplu, Havlíček a realizat și un experiment în care bărbații au evaluat mirosul de pe tampoanele de transpirație ale unor femei în funcție de plăcere, atractivitate, feminitate și intensitate, după ce unele femei au mâncat normal, iar altele au postit timp de 48 de ore. Deși diferența nu a fost uriașă între cele două grupuri, transpirația femeilor care au postit a fost considerată mai atractivă decât cea a femeilor care nu au postit. „A fost, din nou, un rezultat la care nu ne așteptam”, spune Havlíček.
Totuși, aceste rezultate ar trebui replicate pentru a contura o imagine mai clară. Și, chiar dacă transpirația ar putea mirosi mai bine, un studiu din 2018 realizat în Elveția a constatat că postul face respirația să miroasă mai urât.
În cele din urmă, surprizele constante apărute în rezultatele acestor studii i-au făcut pe cercetători precum Roberts și Havlíček să înțeleagă că nu există o formulă clară care să explice cum influențează alimentația mirosul corpului și percepția noastră. Există foarte multă variabilitate.
„Există o mulțime de compuși aromatici, iar în cazul majorității dintre ei nu știm cum ne influențează mirosul corporal, dar există o mare probabilitate ca acest lucru să se întâmple”, spune Havlíček.
Articolul original poate fi citit AICI.
