Meta a estimat că 10% din veniturile sale provin din reclame pentru escrocherii și bunuri interzise, potrivit unor documente consultate de jurnaliștii de la Reuters.
Gigantul social media estimează, de asemenea, că platformele sale afișează utilizatorilor 15 miliarde de reclame de tip scam în fiecare zi. Printre reacțiile la marketerii suspectați de practici ilegale se numără: perceperea unui tarif premium pentru reclame – și publicarea unor rapoarte despre „Cei mai escroci escroci” („Scammiest Scammers”).
Meta a estimat intern, spre sfârșitul anului trecut, că va obține aproximativ 10% din venitul său anual total – adică 16 miliarde de dolari – din afișarea de reclame pentru escrocherii și bunuri interzise, arată documente interne ale companiei.
Un set de documente anterior nepublicate, analizate de Reuters, arată de asemenea că gigantul social-media, timp de cel puțin trei ani, nu a reușit să identifice și să oprească un val uriaș de reclame care au expus miliarde de utilizatori ai Facebook, Instagram și WhatsApp la scheme frauduloase de e-commerce și investiții, cazinouri online ilegale și vânzarea de produse medicale interzise.
În medie, notează un document din decembrie 2024, compania afișează utilizatorilor platformelor sale aproximativ 15 miliarde de reclame „cu risc ridicat” – cele care prezintă semne clare că sunt frauduloase – în fiecare zi. Meta câștigă aproximativ 7 miliarde de dolari anual din această categorie de reclame frauduloase, potrivit unui alt document din finalul anului 2024.
O mare parte dintre fraude proveneau de la marketeri care se comportau suficient de suspect pentru a fi semnalați de sistemele interne de avertizare ale Meta. Însă compania blochează reclamele doar dacă sistemele automate prezic cu o certitudine de cel puțin 95% că acei marketeri comit fraude, arată documentele. Dacă nivelul de certitudine este mai mic – dar Meta consideră totuși că advertiserul este probabil un escroc –, compania percepe tarife mai mari pentru reclame ca penalizare, potrivit documentelor.
Detaliile autoevaluării confidențiale a Meta provin din documente create între 2021 și acest an în cadrul diviziilor de finanțe, lobby, inginerie și siguranță ale companiei. Împreună, acestea reflectă eforturile Meta de a cuantifica amploarea abuzurilor de pe platformele sale – și ezitarea companiei de a reprima aceste probleme în moduri care ar putea afecta interesele sale comerciale.
Acceptarea de către Meta a veniturilor provenite din surse despre care suspectează că comit fraude evidențiază lipsa unei supravegheri eficiente a industriei publicității, a declarat Sandeep Abraham, examinator de fraude și fost investigator pe zona de siguranță la Meta, care conduce acum o firmă de consultanță numită Risky Business Solutions.
„Dacă autoritățile de reglementare nu ar tolera ca băncile să profite de pe urma fraudelor, nu ar trebui să o tolereze nici în tehnologie”, a spus el pentru Reuters.
Într-o declarație, purtătorul de cuvânt al Meta, Andy Stone, a spus că documentele văzute de Reuters „prezintă o imagine selectivă care distorsionează abordarea Meta față de fraude și escrocherii”. Estimarea internă a companiei potrivit căreia ar urma să obțină 10,1% din veniturile sale din 2024 din reclame frauduloase și alte anunțuri interzise a fost „aproximativă și excesiv de cuprinzătoare”, a spus Stone. El a precizat că Meta a stabilit ulterior că cifra reală este mai mică, deoarece estimarea includea și „multe” reclame legitime. A refuzat să ofere o cifră actualizată.
„Evaluarea a fost realizată pentru a valida investițiile noastre planificate în integritate – inclusiv în combaterea fraudelor și escrocheriilor –, investiții pe care le-am făcut”, a spus Stone. El a adăugat: „Luptăm agresiv împotriva fraudelor și escrocheriilor pentru că oamenii de pe platformele noastre nu vor acest conținut, advertiserii legitimi nu îl vor, iar noi nu îl dorim nici noi.”
„În ultimele 18 luni, am redus la nivel global sesizările utilizatorilor privind reclamele frauduloase cu 58%, iar până acum, în 2025, am eliminat peste 134 de milioane de elemente de conținut publicitar fraudulos”, a spus Stone.
Unele dintre documente arată că Meta promite să facă și mai mult. „Avem obiective ambițioase de a reduce reclamele frauduloase în 2025”, afirmă un document din 2024, Meta sperând să reducă astfel de anunțuri cu până la 50% în anumite piețe. În alte locuri, documentele arată manageri felicitând angajați pentru eforturile de reducere a escrocheriilor.
În același timp, documentele indică faptul că propria cercetare a Meta sugerează că produsele sale au devenit un pilon al economiei globale a fraudelor. O prezentare din mai 2025 realizată de personalul de siguranță estima că platformele companiei au fost implicate într-o treime din toate escrocheriile reușite din Statele Unite. Meta a recunoscut în alte documente interne că unii dintre principalii săi competitori făceau o treabă mai bună în eliminarea fraudelor de pe platformele lor.
„Este mai ușor să faci publicitate pentru escrocherii pe platformele Meta decât pe Google”, concluziona o evaluare internă din aprilie 2025.
Dezvăluirile din documente apar într-un moment în care autoritățile de reglementare din întreaga lume presează compania să facă mai mult pentru a-i proteja pe utilizatori de fraude online. În Statele Unite, Securities and Exchange Commission investighează Meta pentru afișarea de reclame la scheme financiare frauduloase, potrivit documentelor interne. În Marea Britanie, un regulator a declarat anul trecut că a constatat că produsele Meta au fost implicate în 54% din pierderile cauzate de escrocherii legate de plăți în 2023, de peste două ori mai mult decât toate celelalte platforme sociale la un loc.
SEC și autoritatea britanică nu au răspuns întrebărilor pentru acest articol.
Presiunea regulatorilor asupra Meta de a intensifica lupta împotriva escrocheriilor vine în timp ce compania, într-o cursă cu rivalii săi, investește masiv în inteligență artificială și plănuiește până la 72 de miliarde de dolari în cheltuieli de capital în acest an. Deși recunoaște că aceasta este „o sumă uriașă de capital”, directorul executiv Mark Zuckerberg a încercat să liniștească investitorii afirmând că afacerea de publicitate a Meta poate finanța aceste investiții.
„Avem capitalul necesar din activitatea noastră pentru a face asta”, a spus el în iulie, când a anunțat că, pentru a susține dezvoltarea AI, Meta construiește un centru de date în Ohio care va avea dimensiunea Central Park-ului din New York.
În documentele interne, Meta cântărește costurile intensificării aplicării regulilor privind reclamele frauduloase în raport cu impactul penalităților financiare impuse de guverne pentru nerespectarea protecției utilizatorilor.
Documentele arată clar că Meta intenționează să reducă în viitor fluxul de venituri ilicite. Dar compania este îngrijorată că reducerile bruște ale veniturilor din reclame frauduloase ar putea afecta proiecțiile sale financiare, potrivit unui document din 2025 care discută impactul „veniturilor de încălcare” – venituri provenite din reclame care încalcă standardele Meta, precum escrocherii, jocuri de noroc ilegale, servicii sexuale sau produse de sănătate dubioase.
Documentele notează că Meta plănuiește să încerce să reducă ponderea veniturilor din scam-uri în totalul încasărilor Facebook și Instagram. Între timp, Meta a recunoscut intern că amenzile de reglementare pentru reclame frauduloase sunt inevitabile și anticipează penalități de până la 1 miliard de dolari, potrivit unui document intern.
Dar aceste amenzi ar fi mult mai mici decât veniturile Meta din reclame frauduloase, afirmă un alt document din noiembrie 2024. La fiecare șase luni, Meta câștigă 3,5 miliarde de dolari doar din acea parte a reclamelor frauduloase care „prezintă un risc juridic mai ridicat”, spune documentul, precum cele care pretind în mod fals că reprezintă o marcă de consum sau o figură publică sau prezintă alte semne de înșelăciune. Această sumă depășește aproape sigur „costul oricărei înțelegeri cu autoritățile privind reclamele frauduloase”.
În loc să fie de acord în mod voluntar să verifice mai riguros advertiserii, același document afirmă că conducerea companiei a decis să acționeze doar ca răspuns la presiuni de reglementare iminente.
Stone a contestat afirmațiile din documentele strategice conform cărora Meta ar trebui să acționeze doar dacă este obligată. Aceasta nu este politica companiei, a spus el.
O CREȘTERE A FRAUDELOR ONLINE
În 2022, arată un document din acel an, Meta a descoperit o rețea de conturi în valoare de sute de mii de dolari, care pretindeau că sunt membri ai armatei SUA dislocați în zone de război. Conturile trimiteau milioane de mesaje pe săptămână, încercând să vrăjească utilizatorii Facebook pentru a le lua banii. Sextorcarea – prin care escrocii obțin imagini sexuale ale unui utilizator, adesea adolescent, sub pretexte false și apoi îl șantajează – devenea și ea obișnuită pe platformele Meta. Iar un torent de conturi false care pretindeau că sunt celebrități sau reprezentanți ai unor mari mărci de consum îi induceau în eroare pe utilizatorii din întreaga lume.
Dar în ciuda creșterii fraudelor online, un alt document din 2022 consemna „lipsa de investiții” a companiei în detectarea automată a escrocheriilor la acel moment. Meta clasifica reclamele frauduloase drept o problemă „cu severitate scăzută” – considerându-le o proastă „experiență a utilizatorului”, precizează documentul.
Documentele interne arată că Meta le-a cerut atunci angajaților să se concentreze în principal pe escrocii care se dădeau drept celebrități și care uzurpau mărci importante. Astfel de „escrocherii prin uzurpare de identitate” riscau să supere advertiserii și persoanele publice, notează un document din 2022, amenințând astfel să reducă implicarea utilizatorilor și veniturile.
Dar concedierile continue de la Meta îngreunau aplicarea regulilor. Un document de planificare pentru prima jumătate a anului 2023 notează că toți cei care lucrau în echipa responsabilă de problemele legate de drepturile brandurilor fuseseră concediați. Compania aloca, de asemenea, atât de multe resurse pentru realitatea virtuală și inteligența artificială, încât angajaților din zona de siguranță li s-a cerut să-și limiteze utilizarea resurselor de calcul Meta. Li s-a spus doar „să țină luminile aprinse”.
Stone a declarat că, deși au existat concedieri, compania a extins substanțial numărul angajaților care se ocupă de reclamele frauduloase în ultimii ani.
Meta ignora, de asemenea, majoritatea covârșitoare a sesizărilor utilizatorilor privind escrocheriile, indică un document din 2023. Până în acel an, personalul de siguranță estima că utilizatorii Facebook și Instagram depuneau în fiecare săptămână aproximativ 100.000 de sesizări valide privind fraudatori care îi contactau, arată documentul. Dar Meta ignora sau respingea incorect 96% dintre acestea.
Personalul de siguranță al Meta a decis să facă mai bine. În viitor, compania spera să nu respingă mai mult de 75% din sesizările valide de escrocherie, potrivit unui alt document din 2023.
Erin West, fost procuror în comitatul Santa Clara, care conduce acum o organizație nonprofit dedicată combaterii escrocheriilor, a declarat că reacția implicită a Meta atunci când utilizatorii semnalau fraude era să-i ignore.
„Nu cred că am văzut vreodată ceva eliminat ca urmare a unei singure sesizări din partea unui utilizator”, a spus ea.
În octombrie anul trecut, o recrutatoare a Forțelor Aeriene Regale Canadiene s-a trezit că nu își mai poate accesa contul de Facebook. Femeia, care a vorbit sub protecția anonimatului din cauza statutului său militar, fusese victima unui hack.
În scurt timp, pe contul ei a apărut imaginea unui ecuson de angajare fals, cu chipul ei pe el – alături de textul: „Sunt super fericită să anunț că sunt certificată în criptomonede.”
Recrutoarea a spus că a trimis imediat mai multe sesizări către Meta. Pe măsură ce săptămânile treceau fără niciun răspuns, contul ei a început să susțină că s-a îmbogățit din criptomonede – ba chiar că ar fi cumpărat un teren pentru casa visurilor – și că vrea să le ofere prietenilor aceeași oportunitate.
Recrutoarea a spus că superiorul ei a încercat să obțină ajutor de la Poliția Călare Regală Canadiană (RCMP), dar i s-a spus că Meta, de obicei, nu răspunde sesizărilor privind conturile sparte transmise de RCMP. Așa că recrutoarea și-a avertizat prietenii să nu interacționeze cu contul ei și i-a rugat să îl raporteze și ei către Meta.
Nu s-a întâmplat nimic. După aproximativ o lună, Mike Lavery, un fost ofițer al armatei canadiene cu care recrutoarea colaborase cu ani în urmă, a sunat-o. Pierduse 40.000 de dolari canadieni (aproximativ 28.000 USD) după ce investise în escrocheria crypto.
„Am crezut că vorbesc cu un prieten de încredere, cu o reputație foarte bună”, a spus Lavery pentru Reuters despre contul de Facebook deturnat al recrutoarei. „Din cauza asta, garda mea a fost lăsată jos.”
Recrutoarea a spus că a plâns când Lavery i-a povestit ce s-a întâmplat. „Oamenii erau răniți pentru că au încredere în mine”, a spus ea. A spus că i-a implorat pe prieteni să continue să raporteze contul compromis.
„Zeci de oameni l-au raportat, de mai multe ori fiecare”, a spus ea, estimând că Meta a primit peste 100 de sesizări. Când Meta a dezactivat în sfârșit contul compromis, cel puțin alți patru colegi militari fuseseră deja înșelați, a spus ea.
Brian Mason, un investigator al poliției din Edmonton, a reușit să urmărească 65.000 de dolari canadieni din fondurile furate până în Nigeria. Dar recuperarea banilor ar fi probabil dificilă sau imposibilă, a spus el pentru Reuters, deoarece „banii au fost convertiți în conturi bancare din Nigeria pe care nu le putem atinge.”
Meta a refuzat să comenteze.
CUM COMBATE META FRAUDA
Intern, Meta se referă la escrocherii precum aceasta drept „organice”, ceea ce înseamnă că nu implică reclame plătite pe platformele sale. Escrocheriile organice includ anunțuri frauduloase gratuite pe Facebook Marketplace, profiluri false de întâlniri și șarlatani care promovează tratamente mincinoase în grupuri pentru pacienți cu cancer.
Potrivit unei prezentări din decembrie 2024, baza de utilizatori a Meta este expusă la 22 de miliarde de tentative de escrocherie organică în fiecare zi. Asta pe lângă cele 15 miliarde de reclame frauduloase afișate zilnic utilizatorilor.
Unele documente indică faptul că modul în care Meta combate frauda nu reușește să capteze o mare parte din activitatea frauduloasă de pe platformele sale.
După ce poliția din Singapore a transmis companiei o listă cu 146 de exemple de escrocherii care vizau utilizatori din acea țară, toamna trecută, personalul Meta a constatat că doar 23% încălcau efectiv politicile platformei. Celelalte 77% „încalcă spiritul politicii, dar nu și litera”, notează o prezentare Meta despre sesizările poliției.
Marketingul înșelător semnalat de poliția din Singapore, asupra căruia Meta nu a acționat, includea oferte „prea bune ca să fie adevărate” de reduceri de 80% la o marcă de modă de lux, promoții pentru bilete false la concerte și anunțuri de angajare postate de entități care pretindeau în mod fals că sunt companii tech importante.
Alți angajați Meta din zona de siguranță au documentat, de asemenea, situații în care regulile companiei privind escrocheriile nu păreau să acopere comportamente evident nocive. În aprilie, angajații au notat că descoperiseră reclame crypto frauduloase în valoare de 250.000 USD provenind de la un cont care pretindea că aparține prim-ministrului Canadei.
„Politicile actuale nu ar semnala acest cont!”, spune un document intern. Stone, purtătorul de cuvânt al Meta, a afirmat că reclamele au fost eliminate din alte motive. Biroul prim-ministrului nu a răspuns solicitării de comentarii.
LISTA „CELOR MAI ESCROCI ESCROCI” ȘI „LICITAȚIILE DE PENALIZARE”
Chiar și atunci când advertiserii sunt prinși în flagrant, regulile pot fi indulgente, indică documentele. Un mic advertiser trebuia să fie semnalat de cel puțin opt ori pentru promovarea fraudei financiare înainte ca Meta să îl blocheze, afirmă un document din 2024. Unii clienți mari – cunoscuți drept „Conturi cu Valoare Ridicată” – puteau acumula peste 500 de abateri fără ca Meta să îi dezactiveze, arată alte documente.
Campaniile publicitare frauduloase pot atinge dimensiuni uriașe: patru dintre ele eliminate de Meta la începutul acestui an erau responsabile pentru 67 de milioane de dolari în venituri publicitare lunare, arată un document analizat de Reuters.
Anul trecut, compania a dezvoltat o abordare nouă pentru a reduce reclamele frauduloase și a-și menține scăzute costurile de aplicare a regulilor: a început să taxeze mai mult escrocii suspectați.
Pentru a face publicitate pe platformele Meta, o afacere trebuie să concureze într-o licitație online. Înainte de licitație, sistemele automatizate ale companiei calculează șansele ca un advertiser să fie implicat într-o fraudă. În cadrul noii politici, escrocii probabili care nu ating pragul pentru eliminare trebuie să plătească mai mult pentru a câștiga licitația.
Documentele din vara trecută descriau aceste „licitații de penalizare” ca pe un element central al eforturilor Meta de a reduce escrocheriile. Marketerii suspectați că ar comite fraude ar trebui să plătească mai mult către Meta pentru a câștiga licitațiile de reclame, afectându-le astfel profiturile și reducând numărul utilizatorilor expuși anunțurilor lor.
Pentru Meta, impactul financiar era mixt: deși compania ar vinde mai puține reclame frauduloase, ar câștiga mai mult din cele rămase, compensând o parte din veniturile pierdute.
Stone a spus că obiectivul inițiativei era să reducă nivelul general al reclamelor frauduloase, făcând advertiserii suspectați mai puțin competitivi în licitațiile de publicitate ale Meta.
În lunile de după implementarea programului de licitații de penalizare, a spus Stone, testele au arătat atât o scădere a sesizărilor privind escrocheriile, cât și o ușoară scădere a veniturilor totale din publicitate.
Articolul original poate fi citit AICI.
