Alegerile prezidențiale din România din 2024 au fost anulate după ce zeci de mii de conturi false de TikTok au propulsat un candidat marginal, considerat prorus, către o victorie surprinzătoare în primul tur. Aceeași strategie se răspândește acum în Bulgaria și Kosovo – manipularea algoritmilor, avalanșe de comentarii generate de boți, finanțarea ascunsă a influencerilor, relevă un raport publicat de „The Balkan Free Media Initiative”.
Aceste tactici descrise în raport vizează mai ales tinerii europeni, ocolesc regulile privind publicitatea politică și copleșesc platformele mai repede decât pot reacționa autoritățile de reglementare.
Potrivit autorilor, acest studiu dezvăluie modul în care operațiunile de influențare a algoritmilor online se intersectează cu ecosisteme media fragile și pot modifica cu totul rezultatele unor procese democratice.
„Când alegerile prezidențiale din România au fost anulate, Europa a trecut un prag, deoarece algoritmii au fost transformați în arme pentru a remodela cursul istoriei. Pentru prima dată, un proces democratic a fost compromis de o manipulare digitală sistemică și nu de frauda la urne. Acesta este un semnal de trezire pentru Europa. Spațiul informațional a devenit un al doilea front în apărarea democrațiilor noastre, iar noi nu suntem pregătiți”, avertizează jurnalistul Eric Jozsef în prefața acestui raport, intitulat „Tackling «TikTokcracy» in the Balkans: A blueprint for fighting algorithmic manipulation in Europe („Combaterea «TikTok-crației» în Balcani: Un plan pentru lupta împotriva manipulării algoritmilor în Europa”).
În capitolul dedicat României, raportul explică, pas cu pas, natura operațiunii de manipulare desfășurate de candidatul la prezidențiale Călin Georgescu și prezintă apoi o serie de strategii de combatere a unor astfel de manipulări.
Tacticile din spatele operațiunii Georgescu
În perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, campania online coordonată de fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu, câștigător al primului tur al alegerilor, anulat de CCR, a utilizat simultan două tactici principale pentru a ajunge la potențialii alegători:
- 1) generarea de conținut ţintit
- și 2) umflarea indicatorilor ce măsoară implicarea utilizatorilor prin conturi automate și promovări plătite.
Această abordare hibridă a inundat rețeaua de socializare cu mesaje favorabile, profitând de algoritmul TikTok și, în același timp, evitând detectarea de către platformă.
Totodată, relevanța locală a conținutului i-a permis lui Georgescu să transforme această popularitate creată artificial într-o acoperire „autentică” sau organică, generând un ciclu extrem de eficient de interacțiune online care, în mod evident, a dus la transformarea în voturi. Georgescu nu doar că a strâns 646.000 de urmăritori și 7,2 milioane de aprecieri pe TikTok în cele două luni de dinaintea alegerilor, dar a și trecut de la obscuritatea politică la vârful sondajelor, obținând 22,94% din voturi în ziua scrutinului.
Înainte de repetarea scrutinului prezidențial, în luna mai 2025, autoritățile române au adoptat noi reglementări privind încălcările în cadrul campaniei online, iar TikTok a creat o echipă locală de intervenție pentru a monitoriza și elimina conturile și activitățile suspecte. Dar, în ciuda acestor eforturi, monitorizarea realizată de grupuri civice locale sugerează că comportamentul neautentic coordonat a continuat să se răspândească prin intermediul conturilor oficiale ale candidaților de pe TikTok și alte platforme, deși la o scară mult mai redusă.
Strategiile ratate de combatere a manipulării
BFMI documentează cum campania pe TikTok a candidatului prezidențial Călin Georgescu a evoluat în timp, fiind declanșată cu mult înainte de începerea perioadei electorale, cum s-a derulat până la ziua alegerilor, apoi după decizia de repetare a alegerilor și rezultatele finale din mai 2025.
Raportul BFMI identifică apoi posibile strategii de combatere a unor asemenea manipulări online, dar care au fost ratate de autoritățile naționale, de platforme și de instituțiile europene, și care ar fi putut contribui la prevenirea sau atenuarea efectelor complete ale acestei operațiuni.
Documentul indică, prin urmare, „oportunitățile ratate” de către autoritățile naționale române de a avertiza publicul cu privire la riscurile consumului de știri online în perioada electorală; de a implementa cu această ocazie un răspuns proactiv, eficient, transparent și interinstituțional; și de a ajusta regulile electorale pentru a preveni sau monitoriza corespunzător publicitatea politică și încălcările legate de finanțarea campaniilor.
În același timp, instituțiile europene nu au reușit să elaboreze ghiduri clare pentru ca platformele de socializare să își îndeplinească obligațiile de atenuare a riscurilor, în conformitate cu noua legislație europeană privind Serviciile Digitale (DSA), ceea ce a determinat în cele din urmă TikTok să reacționeze într-un mod excesiv, care a afectat activismul civic și dezbaterea publică într-un moment politic deosebit de sensibil.
Astfel, în urma analizei sale, BFMI prezintă în raport o serie de recomandări ce vizează în principal aceste vulnerabilități de natură legislativă, instituțională și socială, dar și unele recomandări specializate care vizează aspectele tehnice ale operațiunii Georgescu.
