Sfântul Andrei este ocrotitorul românilor și aproape un milion de români își serbează onomastica de 30 noiembrie. Sfântul Apostol Andrei a fost fratele Sfântului Apostol Petru și fiul lui Iona, un pescar din Galileea. Se crede că Sfântul Andrei a fost martor la botezul lui Iisus Hristos și a fost numit „Cel întâi chemat”, adică primul ucenic al lui Ioan Botezătorul.
După Înălțarea Domnului, toți apostolii au plecat în misiunea de creștinare și se spune că Sfântul Andrei a ajuns în ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre. Acesta s-a adăpostit într-o peștera din Dobrogea de astăzi.
În anul 1997, Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, iar ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională.
Visarea ursitului în noaptea de Sfântul Andrei
Cea mai cunoscută tradiție de Sfântul Andrei este visarea ursitului. Se spune că, pentru a visa cine le va fi soț, fetele mănâncă turtă foarte sărată înainte de culcare și pun un fir de busuioc sub pernă. Tradiția spune că alesul din vis îi va aduce apă fetei, însă bărbatul va apărea doar dacă măritișul va fi în anul următor. Altfel, tinerele mai au de așteptat, urmând același ritual și la anul.
În ziua de Sfântul Andrei, se pune grâul la încolțit
O altă tradiție de Sfântul Andrei este legată de punerea grâului la încolțit. De obicei, în seara dinaintea sărbătorii de Sfântul Andrei, toți membrii familiei pun grâul la încolțit într-un vas sau un ghiveci și așteaptă până la Anul Nou. De revelion, aceștia verifică grâul și, în funcție de cum a crescut, așa de norocos va fi anul următor.
De Sfântul Andrei, se prezice vremea
De sărbătoarea zilei de Sfântul Andrei, se poate prezice vremea pentru anul ce urmează. Se spune că, dacă în noaptea Sfântului Andrei cerul este senin, atunci iarna ce vine va fi una blândă. Însă dacă va fi înnorat, va ploua sau va ninge, atunci urmează o iarnă foarte grea.
Noaptea Strigoilor și începutul sezonului rece
În noaptea de 29 spre 30 noiembrie, cunoscută ca Noaptea Strigoilor sau Sântandrei Cap-de-Iarnă, ordinea cosmică este răsturnată, iar lumea celor vii se intersectează cu cea a spiritelor rele. Această perioadă marchează începutul sezonului rece și sfârșitul toamnei în calendarul popular românesc.
Superstiții și obiceiuri legate de spiritele morților
Se crede că spiritele morților favorizează divinația și actele magice, strigoii ieșind din cimitire pentru a provoca rele oamenilor și animalelor. În această noapte este interzisă munca în gospodărie, iar se fac ritualuri de protecție:
- Ungerea cu usturoi a ușilor, ferestrelor, clanțelor și animalelor;
- Întoarcerea oalelor și cănilor cu gura în jos;
- Astuparea hornului și a pragului ușilor pentru a împiedica intrarea spiritelor.
Practicile rituale
Sfântul Andrei este asociat cu obiceiuri de previziune pentru anul următor:
- 12 cepe pentru fiecare lună a anului, lăsate la păstrare până la Crăciun;
- Colacul cu cățel de usturoi pentru fetele care caută norocul;
- Ceșcuțe de apă pentru a descoperi norocul fetei;
- Încolțirea grâului, ramuri de măr sau vișin pentru prezicerea rodniciei anului viitor;
- Consumul de covașă, o băutură rituală pentru protecție și fertilitate.
Dacii venerau lupul, considerat simbol al luptei și al protecției. În noaptea Sfântului Andrei se credea că lupul devine mai sprinten și prada nu-i scapă, iar Sfântul Andrei ar fi vegheat poporul român, fiind asociat cu supravegherea și protecția acestuia.
