Femeile diagnosticate cu endometrioză ar putea primi, prin lege, o zi liberă plătită în fiecare lună, la cerere, în perioada menstruației. Senatul a adoptat săptămâna trecută proiectul, iar decizia finală urmează să fie luată de Camera Deputaților, forul decizional.
Inițiativa a stârnit însă controverse chiar în Parlament: USR și UDMR s-au abținut invocând neclarități și riscul de discriminare, iar în PNL au existat voturi „contra”, inclusiv din partea unor senatoare, pe motiv că măsura ar putea produce efecte nedorite pentru femeile bolnave.
Ce prevede proiectul: o zi liberă pe lună, în perioada menstruației
Proiectul de lege stabilește că salariatele diagnosticate cu endometrioză, confirmată medical, pot beneficia lunar, la cerere, de o zi liberă plătită în perioada menstruației. Măsura a fost clarificată în comisie printr-un amendament care prevede că ziua liberă se acordă în baza recomandării medicului specialist obstetrică-ginecologie.
Ziua liberă plătită va fi considerată vechime în muncă și va fi suportată inițial de angajator. Ulterior, angajatorul ar urma să beneficieze de decontarea parțială a cheltuielilor din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, conform normelor metodologice ce vor fi aprobate prin hotărâre de Guvern.
Inițiativa legislativă aparține deputatei Partidului Oamenilor Tineri (POT) Ancuța-Florina Irimia. Proiectul a fost adoptat pe 8 decembrie de Senat și urmează să primească votul decizional al Camerei Deputaților.
Votul din Senat: majoritate pentru, dar cu opoziție și abțineri
Proiectul a trecut cu 76 de voturi „pentru”, 13 „contra” și 26 de abțineri. Potrivit votului electronic, toți cei 22 de senatori AUR au votat „pentru”, la fel și cei 34 de senatori PSD, cei 8 aleși ai grupului PACE-Întâi România și 7 senatori neafiliați.
În PNL, votul a fost împărțit: doar 5 senatori au votat „pentru”, în timp ce 13 au votat „împotrivă”. Printre liberali au fost și trei femei: două au votat „contra” (Nicoleta Pauliuc și Gabriela Horga), iar Monica Anisie a votat „pentru”.
Cei 15 senatori USR și cei 9 de la UDMR s-au abținut.
De ce s-au abținut UDMR: „textul legii nu este clar”
Liderul senatorilor UDMR, Turos Lóránd, a explicat că motivul abținerii ține de claritatea și aplicabilitatea legii. Potrivit lui, textul face referire la o hotărâre de Guvern care va fi adoptată ulterior, fără un termen, și care ar urma să reglementeze decontarea parțială.
Turos Lóránd a susținut că decontarea trebuia clarificată direct prin lege și că UDMR a solicitat retrimiterea la comisii și raport și de la comisia economică a Senatului. În forma actuală, a avertizat el, nu există nicio garanție că cheltuielile angajatorului vor fi decontate.
De ce s-a abținut USR: „inițiativa e discriminatorie” și „nu rezolvă problema reală”
USR a explicat că măsura ar crea discriminare, pentru că endometrioza ar fi singura boală introdusă în Codul muncii cu un drept special la o zi de concediu, deși există și alte boli care pot deveni invalidante pe termen scurt. Partidul a argumentat că „ar trebui ca toate salariatele care manifestă simptome severe în timpul menstruației să beneficieze de același tratament, indiferent de afecțiunea de care suferă”.
În punctul de vedere transmis, USR a formulat trei motive principale pentru abținere:
- includerea doar a endometriozei ar fi discriminatorie, în condițiile existenței altor afecțiuni care pot genera simptome severe pe termen scurt;
- proiectul nu menționează tipurile de endometrioză pentru care s-ar aplica măsura, în condițiile în care boala diferă mult de la o persoană la alta, inclusiv ca intensitate și necesar de îngrijire;
- o zi liberă pe lună ar putea fi insuficientă în unele perioade și inutilă în altele: pot exista luni fără nevoie de concediu și luni în care durerile puternice ar necesita mai multe zile.
USR a susținut că o soluție alternativă ar putea fi creșterea numărului de zile de concediu medical la care este îndreptățită persoana, pe baza unui certificat medical. În plus, partidul a indicat drept „problema reală” lipsa unui program de diagnosticare precoce, imposibilitatea de a se opera la stat, costurile ridicate ale intervențiilor în privat, numărul mic de specialiști, cozile lungi de așteptare și lipsa unei susțineri pe durata vieții, în contextul unei boli incurabile. În formularea USR: „O zi liberă pe lună nu vindecă un sistem bolnav”.
Dezbatere anunțată în februarie: medici, ONG-uri și paciente, invitați în Parlament
Senatoarea USR Cyntia Păun a declarat că partidul va iniția în luna februarie a anului viitor o dezbatere amplă în Parlament despre endometrioză, cu participarea medicilor specialiști, ONG-urilor și pacientelor diagnosticate, în coordonare cu Ministerul Sănătății.
Ea a indicat două direcții pe care USR le consideră prioritare: diagnosticarea deficitară (cu cazuri în care femei reclamă că nu au primit un diagnostic corect nici la 10 ani de la începerea investigațiilor) și accesibilitatea tratamentului (intervenții chirurgicale performante realizate în prezent în spitale private, la costuri de zeci de mii de euro pentru rezultate bune și recuperare rapidă). Senatoarea a susținut că USR va lucra la soluții legislative „cu toți actorii la masă”, invocând ca model pachetele legislative dezvoltate în comisia parlamentară „România fără violență”.
De ce a votat „împotrivă” Gabriela Horga: „poate face mai mult rău decât bine”
Senatoarea PNL Gabriela Horga a explicat că s-a opus proiectului, pe care l-a descris drept „exclusiv populist”, argumentând că poate avea efecte negative asupra femeilor chiar la locul de muncă. Ea a subliniat că, în calitate de președintă a Comisiei pentru buget din Senat, are o responsabilitate suplimentară de a analiza atent propunerile cu impact bugetar sau cu impact financiar asupra companiilor.
Horga a afirmat că, în ultimul an, în ciuda unui context bugetar dificil, la Senat au fost înregistrate zeci de inițiative populiste care ar majora cheltuielile publice, în timp ce Guvernul, mediul economic și populația încearcă să stabilizeze finanțele publice.
Ea a atras atenția că propunerea legislativă ar avea probleme de redactare și „grave lacune”, aspecte semnalate și în observațiile Consiliului Legislativ și ale Consiliului Economic și Social, fără ca inițiatorii să fi făcut efortul de a amenda proiectul. Horga a mai spus că în comisia pentru buget a fost emis aviz negativ cu 10 voturi din 13 și că „aproape toți membrii comisiei, inclusiv senatorii PSD”, ar fi fost de acord că propunerea e deficitară și efectele estimate ar fi mai degrabă negative.
Riscul de discriminare și confidențialitatea datelor medicale, invocate de PNL
Gabriela Horga a susținut că legea, în forma adoptată de Senat, poate accentua discriminarea la locul de muncă: femeile despre care se știe că suferă de endometrioză ar putea fi discriminate, ar putea fi supuse bullying-ului, ar putea pierde locul de muncă pe motiv de absențe sau li s-ar putea refuza angajarea, într-o piață competitivă.
Ea a ridicat și o problemă de confidențialitate, afirmând că dosarele medicale ale pacienților sunt supuse unui grad ridicat de protecție, pe care această lege l-ar încălca. În același set de argumente, Horga a spus că este de acord că femeile cu această boală trebuie protejate și trebuie să li se ofere tratamente specializate de calitate, dar nu consideră că o zi liberă pe lună rezolvă problema. În opinia ei, sunt necesare schimbări legislative mai complexe: facilități suplimentare privind concediile medicale, acces la medicamente inovative, medicină personalizată.
Senatoarea a menționat și existența unui Program Național de Endometrioză, prin care pacientele beneficiază de gratuitate pentru investigații și de decontarea parțială a intervențiilor chirurgicale, susținând că pot fi analizate soluții legislative pentru îmbunătățirea acestuia.
Ce este endometrioza: boală cronică, dureroasă, cu risc de infertilitate
În materialul care a însoțit dezbaterea publică este descrisă endometrioza ca o boală cronică inflamatorie care poate afecta femeile de orice vârstă, în intervalul 18–50 de ani, și care poate duce la infertilitate. Afecțiunea este caracterizată prin prezența țesutului endometrial (cel care căptușește uterul pe interior și sângerează la fiecare menstruație) în afara cavității uterine.
Sunt menționate situații în care boala implică ovarele, trompele uterine, vaginul și membrana care acoperă pelvisul. Există și cazuri în care țesutul endometrial migrează în afara zonei pelvine și ajunge pe suprafața externă a intestinului subțire sau gros, uretere, vezica urinară și, rareori, pe pleură, pericard ori chiar creier.
Tratamentul este descris ca fiind cel mai frecvent medicamentos, dar și chirurgical, laparoscopic, prin îndepărtarea focarelor de endometrioză și a aderențelor. Endometrioza este prezentată drept una dintre cele mai frecvente cauze de infertilitate feminină, afectând aproximativ 10% (190 de milioane) dintre femeile aflate la vârsta fertilă, la nivel global, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Observațiile Consiliului Legislativ: „nediscriminare” și extinderea la afecțiuni similare
Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa, însă cu observații. În aviz este menționat că, din moment ce sunt vizate doar „femeile diagnosticate cu endometrioză”, pentru o protecție eficientă a salariatelor ar trebui avute în vedere și alte afecțiuni cu simptome similare (de exemplu, adenomioza, boala inflamatorie pelvină, fibromul uterin, polipii uterini, chisturile ovariene) care influențează negativ desfășurarea activității profesionale.
Consiliul Legislativ argumentează că această extindere ar fi necesară și pentru respectarea principiului nediscriminării prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituție, astfel încât toate salariatele aflate în aceeași situație — adică cele care manifestă simptome severe în timpul menstruației, indiferent de afecțiunea care le provoacă — să beneficieze de același tratament juridic.
Exemple invocate din UE: Spania și Portugalia
În același context, Consiliul Legislativ a semnalat că în alte state ale Uniunii Europene, precum Spania și Portugalia, situația salariatelor cu simptome grave în perioada menstruației este tratată într-un cadru care nu se limitează doar la endometrioză.
În Spania, măsurile includ și femeile cu fibroame, boală inflamatorie pelviană, adenomioză, ovare polichistice și polipi endometriali, precum și alte afecțiuni care pot implica, printre altele, sângerări abundente.
În Portugalia, pe lângă endometrioză, este luată în considerare și adenomioza. Salariatele care, în timpul menstruației, suferă de dureri severe provocate de endometrioză sau adenomioză și care le afectează capacitatea de muncă au dreptul să absenteze de la locul de muncă maximum trei zile consecutive pe lună, cu păstrarea drepturilor salariale, inclusiv a remunerației integrale.
Consiliul Economic și Social: voturi împărțite și avertismente privind GDPR
În documentul menționat apar puncte de vedere diferite: reprezentanții părții sindicale și reprezentanții fundațiilor și asociațiilor neguvernamentale ale societății civile au votat pentru avizarea favorabilă a proiectului, în timp ce reprezentanții părții patronale au votat pentru avizarea nefavorabilă.
Motivarea părții patronale include mai multe obiecții: propunerea nu precizează pentru care tipuri de endometrioză s-ar aplica, iar simptomele și nevoile diferă; o zi liberă plătită lunar, la cerere, în baza recomandării medicului specialist, ar părea arbitrară; suportarea costurilor de către angajator nu ar fi adecvată în cazul problemelor medicale, existând deja posibilitatea concediului medical; iar în condițiile în care angajatorul suportă costurile pot apărea situații de discriminare la angajare și/sau încălcări GDPR prin solicitarea de informații despre prezența bolii, într-o logică comparată cu unele abuzuri asociate sarcinii.
După adoptarea în Senat, proiectul urmează să ajungă la Camera Deputaților, for decizional în acest caz. În paralel cu traseul legislativ, pozițiile politice rămân divergente: unii susțin introducerea unei protecții punctuale și imediat aplicabile, alții insistă pe clarificări de tehnică legislativă, pe riscul de discriminare și pe faptul că, dincolo de o zi liberă, problema endometriozei este legată de diagnostic, acces la tratament și politici publice pe termen lung.
