Decizia care dă undă verde semnării celui mai mare acord de liber schimb încheiat vreodată de UE avea nevoie de aprobarea a 15 țări care reprezintă 65% din populația totală a blocului. Statele membre urmează acum să dea confirmarea scrisă mai târziu, vineri sau luni, scriu Reuters și AFP.
Potrivit HotNews, ambasadorii statelor UE au luat vineri decizia preliminară de a aproba un acord de liber schimb cu blocul sud-american Mercosur, potrivit a trei diplomați citați de Reuters.
„Romania a votat în favoarea acordului Mercosur, după ce, alături de alte state europene, a solicitat și obținut garanții suplimentare, menite să protejeze piețele naționale”, a anunțat biroul purtătoarei de cuvânt a Guvernului.
Potrivit surselor Politico, Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria și-au exprimat opoziția, în timp ce Belgia s-a abținut. Toate celelalte state au votat pentru semnarea acordului, potrivit Politico.
Citeşte şi: Proteste violente cu mii de fermieri la Bruxelles
Capitalele Uniunii Europene au termen până la ora 17:00, ora Bruxelles-ului, pentru a-și confirma voturile în scris, au declarat diplomații.
Ce spun criticii acordului
Este cel mai mare acord de liber schimb încheiat vreodată de blocul comunitar, la peste 25 de ani de la începerea negocierilor și după luni de dispute pentru a obține sprijinul statelor membre cheie.
Comisia Europeană, care a încheiat negocierile în urmă cu un an, și țări precum Germania și Spania susțin că acesta este un element vital al eforturilor UE de a deschide noi piețe pentru a compensa pierderile comerciale cauzate de taxele vamale americane și de a reduce dependența de China prin asigurarea accesului la minerale esențiale.
Opozanții, în frunte cu Franța, cel mai mare producător agricol al Uniunii Europene, au spus însă că acordul va crește importurile de produse alimentare ieftine, inclusiv carne de vită, carne de pasăre și zahăr, subminând producătorii agricoli interni.
Ce spune guvernul de la București că a obținut
Ministrul Agriculturii din România și-a exprimat și el în câteva rânduri opoziția față de semnarea acordului, spunând, chiar vineri, că a cerut la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii români.
Pe 19 decembrie, la Bruxelles, președintele Nicușor Dan spunea însă că România susține acordul.
Vineri, biroul purtătoarei de cuvânt a guvernului de la București a anunțat că România a obținut garanții suplimentare.
„Pentru produsele agricole – acordul are mecanisme de protecție/de salvgardare care operează ca o „frână de urgență” asupra importurilor de produse agricole din țările Mercosur. Acest mecanism de protecție se activează la o creștere fie și de numai 5% a prețurilor și volumelor de import a produselor agricole, la cererea unui singur stat membru sau a reprezentanților/asociațiilor din sectorul agricol”, a precizat purtătoarea de cuvânt a guvernului.
De asemenea, potrivit guvernului, „au fost întărite măsurile privind controalele sanitar-veterinare și fitosanitare în Europa și auditurile sanitar-veterinare și fitosanitare în țările terțe, inclusiv în țările Mercosur, pentru a asigura respectarea normelor europene”.
Ce urmează
Decizia avea nevoie de aprobarea a 15 țări care reprezintă 65% din populația totală a blocului. Capitalele UE urmează acum să dea confirmarea scrisă mai târziu, vineri sau luni.
Acest lucru va deschide calea pentru ca președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, să semneze acordul cu partenerii Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Parlamentul European va trebui, de asemenea, să aprobe acordul înainte ca acesta să poată intra în vigoare.
Negocieri intense
Acordul de liber schimb ar fi cel mai important acord al Uniunii Europene în ceea ce privește reducerea taxelor vamale, eliminând taxe în valoare de 4 miliarde de euro asupra exporturilor sale.
Țările Mercosur au taxe ridicate – 35% pentru piesele auto, 28% pentru produsele lactate și 27% pentru vinuri, spre exemplu.
UE și Mercosur speră să extindă comerțul cu mărfuri în mod egal, în valoare de 111 miliarde de euro în 2024.
Exporturile UE sunt dominate de mașini, produse chimice și echipamente de transport, iar cele ale Mercosur se concentrează pe produse agricole, minerale, celuloză și hârtie.
Pentru a-i convinge pe sceptici, Comisia Europeană a pus în aplicare măsuri de salvgardare care pot suspenda importurile de produse agricole sensibile.
De asemenea, Comisia a întărit controalele la import, în special în ceea ce privește reziduurile de pesticide, a înființat un fond de criză, a accelerat sprijinul pentru agricultori și s-a angajat să reducă taxele de import pentru îngrășăminte.
Concesiile nu au fost suficiente pentru a câștiga Polonia sau Franța, dar Italia pare să fi trecut de la un „nu” în decembrie la un „da” vineri.
Ministra franceză a agriculturii, Annie Genevard, a declarat chiar joi că lupta nu s-a terminat și s-a angajat să lupte pentru respingerea acordului.
Agricultorii au lansat proteste în întreaga UE, blocând joi drumurile franceze. Guvernul de la Paris se confruntă și cu două moțiuni de cenzură, din partea partidelor de opoziție.
Proteste au avut loc și în Polonia, vineri.
Ce a spus ministrul român al Agriculturii înainte de vot
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a anunțat vineri că a cerut, la Bruxelles, garanții suplimentare pentru fermierii români și menținerea unei politici agricole comune echitabile.
El a spus că nu a semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur.
„Am cerut la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii noștri și menținerea unei politici agricole comune echitabile, care să ofere un sprijin real fermelor și satelor românești! Sunt alături de fermierii români și nu am semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur”, a scris Barbu.
Ministrul Agriculturii a participat miercuri și joi la Reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, întâlnire dedicată discuțiilor politice cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune și Acordului UE-Mercosur.
Potrivit unui comunicat al MADR, la discuții au participat Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură și alimentație, Maros Sefcovic, comisarul european pentru comerț și securitate economică, și Oliver Varhelyi, comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor.
„Am transmis și comisarilor europeni că este obligatoriu ca acest Acord să garanteze că importurile din state terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din UE, inclusiv în domeniul siguranței alimentare, protecției mediului, utilizării pesticidelor sau bunăstării animalelor. Este datoria noastră să ne asigurăm că produsele care intră pe piața europeană respectă standardele fitosanitare și sanitar-veterinare, prin testarea acestora în laboratoarele fiecărui stat membru”, a mai scris ministrul pe Facebook.
De asemenea, oficialul român a mai cerut ca Acordul UE-Mercosur să prevadă posibilitatea să fie suspendat în situația în care se constată o depășire a volumului de importuri în condiții preferențiale cu 5% față de media ultimilor trei ani sau în situația în care se constată o afectare a prețurilor cu mai mult de 5% față de media ultimilor trei ani. În acest sens, fiecare stat membru trebuie să aibă posibilitatea să licențieze operatorii economici care realizează operațiunile de import-export de produse agroalimentare.
Nicușor Dan anunța în decembrie că România susține acordul
Pe 19 decembrie, după Consiliul European de la Bruxelles, președintele Nicușor Dan anunța că România susține acordul.
„Da, noi susținem, pentru că am avut în urmă cu, să zicem, trei-patru luni, tocmai în urma faptului că am avut discuții cu agricultorii din România, am avut anumite rezerve, care au fost depășite în urma discuțiilor”.
„Nu am fost singurii care am avut tipul ăsta de rezerve, dar, cu titlu general, este foarte util pentru Europa, deci, pentru România, să deschidă, să aibă un acord comercial cu o piață așa de mare cum este America de Sud. Ăsta este motivul pentru care susținem”, a spus el.
„Este un acord care se negociază de multă vreme și care este detaliat pe multe capitole, pe multe produse, și acordul are inclusiv niște clauze care spun că, în situația, ipotetică, în care o anumită marfă invadează și depășește un anumit procent pe piața europeană, se aplică niște clauze care protejează economia europeană”, a adăugat președintele.
