Pe 9 ianuarie 2026, Consiliul Uniunii Europene a semnat acordul comercial între UE și statele Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay, Paraguay). Președinta Comisiei Europene va fi cea care va semna fizic acordul pe 17 ianuarie la Asuncion (Paraguay).
Acordul vizează liberalizarea treptată a comerțului între UE și statele Mercosur și este una din cele mai importante mutări strategice ale UE din ultimul deceniu.
Într-o zonă în care China a devenit principal partener economic, iar SUA rămâne actor dominant, UE risca marginalizarea. Regiunea statelor Mercosur este o piață consolidată de peste 260 milioane de locuitori și o regiune bogată în materii prime agricole, resurse minerale și energie, fiind una din puținele zone de pe glob care le poate oferi concomitent. Dincolo de cifrele comerciale acordul are și o semnificație geopolitică majoră într-o lume fragmentată, după șocurile pandemiei, al războiului din Ucraina și faptului că America lui Trump nu mai vede în UE un partener.
Ce prevede acordul
- Eliminarea taxelor vamale
- Pentru UE – la exporturi pentru produse industriale și textile/încălțăminte
- Pentru produse agroalimentare UE – eliminare taxe export la vinuri, băuturi spirtoase, brânzeturi, ulei de măsline, fructe și ciocolată.
- Pentru Mercosur – Se oferă acces mai ușor pe piața europeană pentru carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul și etanolul. Pentru a nu distruge piața europeană, aceste produse nu sunt liberalizate total, ci sunt supuse unor cote (cantități limitate) care pot intra cu taxe reduse sau zero.
- Protecția Indicațiilor Geografice
- Mercosur va proteja pe piața sa peste 350 de denumiri de produse europene (ex: telemeaua de Ibănești, șampania, parmezanul, prosciutto di Parma), împiedicând copierea lor sub aceleași nume în America de Sud.
- Standarde de Mediu și Sustenabilitate
- Acordul include angajamente pentru respectarea Acordului de la Paris privind clima.
- Există clauze stricte împotriva defrișărilor ilegale (în special în Amazonia) și pentru respectarea drepturilor muncii.
- Achiziții Publice și Servicii
- Companiile din UE vor putea licita pentru contracte guvernamentale în țările Mercosur (construcții, servicii publice) în aceleași condiții cu firmele locale.
- Se liberalizează serviciile financiare, de telecomunicații și de transport maritim.
- Siguranța Alimentară
- Toate produsele importate din Mercosur trebuie să respecte în continuare standardele stricte de siguranță alimentară ale UE
Semnarea acordului nu înseamnă și intrarea automată în vigoare. Pașii următori sunt:
- Aprobarea Parlamentului European
- Ratificarea acordului de parlamentele fiecărui stat membru al UE. Totuși, partea comercială poate fi aplicată provizoriu după votul parlamentului european.
Acordul UE-Mercosur este unul dintre cele mai mari acorduri comerciale din lume, vizând eliminarea barierelor tarifare pentru o piață de peste 700 de milioane de oameni. Este un schimb de tipul „mașini și tehnologie europeană contra produse agricole sud-americane”, cu un strat protector de reglementări.
România, reprezentată prin votul favorabil menționat și de președintele Nicușor Dan, a susținut acordul după negocierea unor clauze suplimentare de protecție pentru fermieri.
Opoziția la acord
După anunțarea semnării acordului în România a apărut un uriaș șir de lamentații din partea extremiștilor de la AUR et comp și a celor de la PSD.
De ce? Pentru că e un acord major, cum spuneam, ce nu convine altor actori geopolitici ca Rusia, China sau SUA. UE e o piață mare și are reguli stricte, așa că va exporta în America de Sud și reglementări, legislație, nu doar tehnologie.
Odată cu intrarea în faza ratificării, dezbaterea nu va fi una tehnică, ci profund politizată, iar dezinformarea online și propaganda naționalistă pot fi piedici importante la semnarea tratatului.
Acordul UE–MERCOSUR este, de fapt, un pariu strategic: UE acceptă costuri interne controlate pentru a-și consolida poziția globală, a-și diversifica aprovizionarea și a-și proiecta influența normativă.
O pâine de mâncat pentru extremiști
Brusc, toți influencerii lui Simion, Georgescu etc, apar plângând pe Tiktok despre cum vin străinii și ne vând produsele lor, iar agricultorii români vor muri de foame. Din nou.
Există riscuri pentru sectorul alimentar românesc? Sigură că da, însă nu sistemice și nu imediate. Producătorii sud-americani au costuri mai mici chiar și dacă lucrează cu standarde UE.
De ce propaganda asta are succes? Pentru că e acordul e greu de explicat, iar partea cu străinii care ne fură e mai simplu de înțeles.
Acordul Mercosur se negociază din 1999, însă. Cei care deplâng fermierii și cheamă la proteste nu au fost deranjați 26 de ani de asta. Probabil trei sferturi din ei credeau că Mercosur e un fotbalist argentinian, ceva.
La nivel instituțional, partidele extremiste au parlamentari, europarlamentari chiar. Câte luări de poziție oficiale au avut în parlamentul României despre acest acord? Zero. Câte în parlamentul european? Zero. De câte ori au cerut informații parlamentarii lor despre acord guvernului sau administrației prezidențiale? Niciodată.
Cum arată realitatea
O discuție pe cifre statistice e lămuritoare. Cifrele sunt publice, doar că nu apar pe Tiktok.
România importă anual 50.000 – 60.000 tone de carne de vită. Din statele Mercosur vin 1500 – 2000 de tone, adică 3-5%. Cel mai mare exportator pentru România este Polonia cu 18.000 – 22.000 de tone, urmat de Germania și Ungaria/Olanda.
Ce spune acordul – Mercosur va putea exporta în întreaga UE 90.000 de tone de carne de vită cu o taxă preferențială de 7,5%. E puțin probabil ca jumătate din cantitate să fie exportată doar în România, așa că impactul va exista, dar nu va fi unul major.
În schimb, numai în 2023, firmele românești au exportat, de exemplu, subansamble auto în țările Mercosur de 176 milioane euro, pentru care au plătit taxe vamale 47 de milioane euro. Bani care vor rămâne la firmele din România, după semnarea acordului.
Carne de pasăre. România importă anual aproximativ 120.000 – 140.000 de tone. Din statele Mercosur provin 1-2%, pentru că producătorii sud-americani nu reușesc să păstreze standardele UE. 60% din carnea de pui e importată în România din Ungaria și Polonia.
Ce spune acordul – Acordul permite importul a 180.000 de tone de carne de pasăre pe an din țările Mercosur, cu taxe vamale zero. Cota va fi introdusă treptat, în 5-6 ani se va ajunge la maxim. Deci avem cam aceeași situație ca la carnea de vită, puțin probabil ca producătorii români să dea faliment din cauza puilor din Uruguay.
Pentru că PSD
Celălalt partid care contestă acordul UE – Mercosur este PSD. Acuzațiile sunt relativ similare și vinovații sunt aceiași, miniștrii USR, că doar nu degeaba AUR e o anexă a PSD.
Punctajul de partid spune ca pesediștii să critice acordul, e plin internetul de postări contra, printre primele, cea a deputatului de Botoșani, Marius Budăi.
E drept, zilele astea pesediștii au (încă) o problemă de imagine, face valuri în mediul online fotografia cu noul președinte al CJ Buzău, Marcel Ciolacu, în Vietnam, la plajă, cu domnișoara Docuz (pe care nu o cunoaște și cu care nu are nici o legătură). Idem, șeful partidului Grindeanu lipsește, fiind și el plecat spre zări mai calde, probabil cu cealaltă domnișoară, nu se știe încă exact. Așa că Mercosur e un subiect destul de bun pentru a abate atenția de la vacanțe și domnișoare.
Chiar dacă se negociază acordul din 1999, vinovat pentru Mercosur este USR, ba chiar și Dacian Cioloș. Nu se știe de ce și nici nu contează. Cifrele și detaliile acordului nu sunt pomenite.
Pentru a lămuri absurditatea asta, trebuie să ne uităm la componența guvernului:
PSD – 6 miniștri (printre care și cel al agriculturii)
PNL – 4
USR – 4
UDMR – 2
Într-un guvern în care are șase miniștri și un vicepremier, plus guvernele anterioare, PSD nu a adus aminte niciodată de acordul Mercosur în ultimii 20 de ani. Acum, după ce s-a semnat, sunt contra.
Amuzant este că în acord s-a introdus – și la cererea statului român – o clauză de salvgardare bilaterală, un fel de frână de mână pe care europenii pot să o tragă în cazul în care acordul nu e respectat sau are efecte nedorite. Iată cum a fost votul europarlamentarilor extremiști și a celor din PSD:
Gheorghe Piperea AUR-abtinere
Georgiana Teodorescu AUR – abtinere
Adrian Axinia AUR – abtinere
Dimitrie Sturza AUR – abtinere
Cristian Terhes – fost AUR – abtinere
Claudiu Târziu – fost AUR – abtinere
Vasile Tuturiga Lazarus – fost SOS -n-a votat
Diana Șoșoacă – IMPOTRIVA
Europarlamentari PSD
Vasile Dincu – pentru
Gabriela Firea – pentru
Claudiu Manda – pentru
Andi Cristea – pentru
Victor Negrescu – pentru
Stefan Mosoiu – pentru
Dan Nica – pentru
Dragos Benea – pentru
Mihai Tudose – n-a votat
Gheorghe Cârciu – n-a votat
Maria Grapini – pentru
Votul a fost acum o lună, iar parlamentarii „patrioți” s-au abținut ori au votat contra, nu a explicat nici unul de ce, iar pesediștii, cu două excepții, au votat pentru.
Acum, la o lună după votul colegilor săi, ministrul pesedist la agriculturii, Florin Ionuț Barbu, urlă că e împotriva acordului Mercosur. De câte ori a spus ministrul asta în parlament anterior semnării acordului? Niciodată. De câte ori s-a opus în ședința de guvern? Nu am auzit de vreo opoziție. De câte ori s-a dus ministrul pesedist al agriculturii la reuniunile cu omologii săi din celelalte state membre UE în toamna trecută? Iar ați ghicit. Zero.
Normal ar fi ca deputatul Budăi să-i ceară demisia ministrului Barbu, colegul de partid, dacă tot e împotriva poziției guvernului și președintelui într-un acord negociat timp de 25 de ani.
Cât despre europarlamentarii PSD, și acolo e interesant. Unul din cei care s-au abținut, Gheoghe Cârciu e în comisia pentru agricultură a PE. De câte ori a vorbit la Bruxelles despre acordul Mercosur? Niciodată. De câte ori a luat vreo poziție, în general, în cele 18 luni de când e europarlamentar? Tot niciodată.
În comisia pentru agricultură e și pesedista Maria Grapini. Mai vorbăreață în parlament, dar la întrebarea de câte ori a menționat acordul Mercosur, răspunsul este tot niciodată.
Și la PSD, ca la AUR, tot despre mod de lucru e vorba. PSD a subminat toate alianțele în care a fost parte, la fel ca în guvernul Bolojan, cu un dublu discurs, unul în guvern, altul în public, un discurs la Bruxelles și cu totul altceva la București. Un joc populist (și naționalist) de a profita politic de crizele din țară, pe care tot ei le-au creat.
Cert este că acordul UE – Mercosur e unul foarte important, cu o miză foarte mare pentru europeni. O Uniune Europeană mai puternică nu este deloc pe placul Rusiei, care face tot posibilul să submineze această construcție. Și dacă acordul nu se semnează, chinezii vor ocupa cu mare bucurie piața sud-americană.
Cătălin MORARU
