Astăzi începe Postul Naşterii Domnului, sau al Crăciunului, care are o durată de 40 de zile. Rânduielile bisericeşti arată că se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi înainte.
Primele menţiuni despre Postul Naşterii Domnului datează din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei. Hotărârea ca toţi credincioşii să postească 40 de zile a fost luată în anul 1166, la Sinodul local din Constantinopol, în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi. Înainte de acest sinod, creştinii posteau diferit, unii numai şapte zile, iar alţii şase săptămâni.
Postul Crăciunului aminteşte de postul patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. După cum aceştia au postit în vederea venirii lui Mesia, tot astfel se cuvine să întâmpine şi creştinii naşterea lui Iisus Hristos.
În Postul Crăciunului este dezlegare la peşte în zilele de sâmbătă şi duminică. Prima săptămână a acestui post, până pe 21 noiembrie, la sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, dar şi ultima săptămână de post, în perioada 20 – 24 decembrie, sunt zile cu postire mai aspră.
Potrivit sfinţilor părinţi, este important atât postul alimentar, cât şi cel spiritual. Astfel, în această perioadă, restricţiile alimentare trebuie corelate cu rugăciuni şi multe fapte bune.
Prin post şi rugăciune, creştinii se pot curăţa trupeşte şi sufleteşte. Până să ajungă la spovedanie, creştinul trebui să se împace cu sine, cu cei din jur, să-şi îmbuneze sufletul şi să ajungă la o stare de pace interioară. Medicii consideră că persoanelor în vârstă şi bolnavii trebuie să aibă grijă în această perioadă pentru ca restricţiile alimentare să nu le agraveze problemele cu care se confruntă.
Etnograful Steliana Băltuţă a declarat că în satul tradiţional gospodinele renunţau la vasele în care au gătit înainte de post. Mai mult, în post nu se organizau nunţi, hore sau alte petreceri, iar gospodinele se adunau la clacă.
Pe perioada postului nu lipseau din alimentaţie plăcintele cu varză, sarmalele cu crupe sau borşul de sfeclă roşie.
