miercuri, aprilie 30, 2025
AcasăCaleidoscopCreierul tău te minte despre „vremurile bune de odinioară”

Creierul tău te minte despre „vremurile bune de odinioară”

Știința din spatele motivului pentru care credem că trecutul era mai bun decât prezentul este analizată de ziariștii de la vox.com.

Mulți oameni se întreabă de ce credem că cred că trecutul era mult mai bun, deși atât de multe lucruri s-au îmbunătățit radical?

Nu este nimic nou în a tânji după o presupusă epocă de aur sau în a simți că prezentul nu se ridică la nivelul unui trecut imaginar. Dar ai dreptate că ura față de prezent pare deosebit de acută în zilele noastre — și ai dreptate că această ură ignoră nenumăratele moduri în care astăzi este mai bun decât ieri.

O mare parte a lumii este cuprinsă de o politică a nostalgiei, bazată pe presupunerea că trebuie să dăm timpul înapoi până la un moment în care totul era mai bine. La urma urmei, ce înseamnă „Make America Great Again” (Să facem America măreață din nou), dacă nu un slogan care susține implicit că SUA a fost măreață cândva, nu mai este măreață acum și poate redeveni măreață întorcând ceasul înapoi?

Nu este doar o caracteristică a dreptei — politica legată de schimbările climatice este, de asemenea, fundamentată pe ideea că clima din trecut este cea mai bună.

Mulți oameni nu observă cum prezentul a îmbunătățit multe aspecte ale trecutului. Nu este neapărat vina noastră: oamenii au o memorie care este atât scurtă, cât și defectuoasă, ceea ce ne face să uităm cât de rele erau multe lucruri chiar și în trecutul apropiat și să considerăm de la sine înțelese îmbunătățirile care s-au realizat.

Oamenii își doresc să poată da timpul înapoi?

Se pare că da! Un sondaj realizat în 2023 de Pew Research Center a constatat că aproape șase din zece respondenți din SUA au spus că viața era mai bună pentru oameni ca ei acum 50 de ani. Deși anumite grupuri, cum ar fi republicanii și persoanele în vârstă, erau mai predispuse să spună că trecutul era mai bun decât prezentul, aceste sentimente erau destul de răspândite. Iar această nostalgie devine din ce în ce mai profundă — procentul americanilor care au spus că viața de astăzi este mai rea decât cea din trecut a crescut cu 15% în 2023 față de acum doi ani.

Aceasta nu este doar o problemă americană. Un alt sondaj Pew, realizat în 2018, a analizat opiniile oamenilor din 27 de țări. În 15 dintre ele, o pluralitate de respondenți a raportat că situația financiară a oamenilor obișnuiți din țara lor era mai bună cu 20 de ani în urmă decât este astăzi. Un sondaj realizat de YouGov în Regatul Unit a relevat că 70% dintre respondenți consideră că lumea devine din ce în ce mai rea, comparativ cu mai puțin de 10% care cred că lucrurile se îmbunătățesc.

Dincolo de sondaje, există dovezi că cultura populară este prinsă într-un ciclu de nostalgie față de trecut. Potrivit MRC Data, o firmă de analiză muzicală, melodiile vechi reprezintă aproximativ 70% din piața muzicală din SUA, în timp ce piața pentru muzică nouă este, de fapt, în scădere. Filmele și programele TV se concentrează copleșitor pe continuări și relansări, reciclând mereu aceleași povești. (În 2024, nouă dintre cele zece filme cu cele mai mari încasări au fost continuări — iar singura excepție, Wicked, a fost o adaptare a unui musical de pe Broadway vechi de 21 de ani, care era la rândul său o adaptare a unui roman de 29 de ani, care era un prequel al unui film de 85 de ani, care era, de fapt, o adaptare a unui roman de 124 de ani.)

Era mai bine pe vremuri? Lăsând deoparte cultura pop, cum ar fi filmele sau muzica, unde putem fi de acord că orice se întâmpla între vârsta de 15 și 25 de ani reprezintă, pentru fiecare dintre noi, apogeul progresului uman, răspunsul este: nu, cu siguranță nu, aproape deloc.

Era mai bine în trecut?

Meme-urile nostalgice care tot ne apar pe rețele sociale reflectă o percepție eronată despre trecut, similar cu ceea ce Matthew Yglesias a observat: argumentul implicit al acestor meme-uri politice este că „standardele materiale de viață ale familiei tipice s-au deteriorat de la era postbelică”. Ceea ce e complet greșită.

Progres economic și social

Dincolo de accesul la tehnologia de care nici măcar cei mai bogați oameni de pe planetă nu dispuneau acum 70 de ani, oamenii sunt astăzi mult mai bogați decât atunci. De exemplu, proprietatea asupra mașinilor s-a dublat față de 1960, iar locuințele sunt cu aproximativ 25% mai mari. Un alt exemplu remarcabil: în 1950, apa curentă era la fel de comună cum este astăzi aerul condiționat.

Pe plan educațional, rata de absolvire a liceului și a învățământului superior a crescut semnificativ. Deși facultatea era mai ieftină în trecut, doar o proporție mică din populație avea o diplomă de licență — astăzi, mai mult de o treime dintre adulți o dețin.

Cel mai important progres este însă cel social. Anii 1950 ar fi putut părea o perioadă decentă pentru familiile tipice albe și heterosexuale, dar erau departe de a fi favorabili pentru femei care doreau să lucreze, persoane de culoare, LGBTQ, persoane cu dizabilități sau oricine altcineva care nu se încadra în stereotipul dominant. De exemplu, căsătoriile interrasiale erau interzise în SUA, legile împotriva homosexualității erau încă în vigoare, iar Legea Drepturilor Civile avea să apară abia un deceniu mai târziu.

Progres global

În afara SUA, progresul este și mai evident. În 1950, peste jumătate din populația lumii trăia în sărăcie extremă. În 2018, acest procent a scăzut la aproximativ 10%, chiar dacă populația globală s-a triplat. Speranța medie de viață a crescut cu aproape 30 de ani — echivalentul adăugării unei vieți suplimentare.

Din punct de vedere politic, în 1950, trei sferturi din populația lumii trăia sub regimuri autocratice; astăzi, mai puțin de 20% trăiesc sub astfel de regimuri.

De ce credem că trecutul era mai bun?

  1. Așteptări crescute: Pe măsură ce progresul continuă, standardele noastre cresc. Evenimentele negative recente, precum recesiunea din 2008, ne fac să uităm cât de mult mai bine stăm acum comparativ cu trecutul îndepărtat.
  2. Memorie selectivă: Avem tendința de a uita evenimentele negative din trecut și de a amplifica amintirile pozitive, conferindu-le o strălucire idealizată.
  3. Teama de schimbare: Avem o aversiune naturală față de pierderi, iar schimbarea ne poate părea amenințătoare, ceea ce ne face să idealizăm perioadele anterioare.
  4. Nostalgia personală: Când ne gândim că trecutul era mai bun, deseori ne referim de fapt la propria noastră tinerețe, când eram mai sănătoși, mai plini de energie și aveam mai puține responsabilități.

Deși progresul continuă să îmbunătățească viața omenirii, creierul nostru ne poate păcăli să credem că trecutul era mai bun. Dar un examen atent al faptelor arată o poveste diferită: lumea de astăzi este mai bogată, mai educată și mai liberă decât oricând.

Articolul original poate fi citit AICI.

 

Deja ai votat!

AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!

„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.

REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE

Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.

Botoșani
cer fragmentat
21.6 ° C
21.6 °
21.6 °
51 %
1.7kmh
75 %
mie
22 °
J
21 °
vin
20 °
S
24 °
D
27 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Când nerăbdarea-i mare, sfâșii pachetul imediat ce l-ai primit, că nu ambalajul e important.

EDITORIAL

Recentul proiect de lege (aprilie 2025) privind eliminarea pensiilor speciale nu reprezintă altceva decât o dovadă în plus că în România normalitatea nu face...

EPIGRAMA ZILEI

La balamuc tv niște niște ciudate Zilnic ne spun, vărsând pe post mânia Că România e-n realitate Cum e Realitatea-n România... -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...