Libertatea presei a fost de mult timp esențială pentru o democrație sănătoasă. Este oxigenul care alimentează dezbaterea informată, expune corupția și trage la răspundere puterea. Dar, în întreaga lume, această libertate este supusă unui atac constant, scriu jurnaliștii de la The Conversation.
Acțiunile elitelor politice populiste, ale miliardarilor din domeniul tehnologiei și ale campaniilor de dezinformare străine se consolidează reciproc. Acest lucru slăbește jurnalismul independent și remodelează sfera publică globală.
Această convergență a fost vizibilă pe deplin la învestirea din 2025 a președintelui american Donald Trump. Prezența lui Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg a semnalat că elita tech nu mai este doar un factor perturbator. Ea este din ce în ce mai aliniată cu politica populistă, un proiect declarat ostil jurnalismului independent și responsabilității democratice.
Reţeaua X, transformată în teren fertil pentru teorii ale conspirației și dezinformare
Nicăieri nu este acest lucru mai evident decât pe X (fostul Twitter). Preluarea platformei de către Musk a transformat-o într-un teren fertil pentru teorii ale conspirației și dezinformare, subminând sistematic credibilitatea instituțiilor media consacrate. Decizia Meta de a renunța la verificarea faptelor în cazul conținutului politic din SUA marchează, de asemenea, un pas periculos înapoi față de eforturile minime făcute anterior pentru a limita dezinformarea.
În esență, rolul jurnalismului este simplu, dar esențial: de a informa publicul și de a trage la răspundere puterea. Mass-media independentă – adică instituții libere de control guvernamental, politic sau corporatist – este esențială pentru democrație. Ele joacă un rol critic în expunerea corupției, în amplificarea vocilor marginalizate, în analizarea deciziilor guvernamentale și în combaterea abuzurilor de putere.
Minoritățile și grupurile vulnerabile suferă cel mai mult
Când organizațiile media sunt slăbite, această responsabilitate esențială se prăbușește – permițând guvernelor, politicienilor și corporațiilor să acționeze fără a fi controlați. Minoritățile și grupurile vulnerabile suferă cel mai mult atunci când nu mai există nimeni care să scoată la lumină abuzurile sau discriminarea. Încălcările drepturilor omului rămân neraportate. Dezinformarea și zvonurile umplu golul lăsat în urmă.
Asta este exact ceea ce se întâmplă, nu doar în state fragile, ci și în democrații consolidate. Liderii populiști au atacat jurnaliștii, etichetându-i drept dușmani ai poporului și defăimând instituțiile media care îi critică.
Donald Trump a numit în mod infam relatările critice „știri false”. Jair Bolsonaro, fostul președinte al Braziliei, a demonizat jurnaliștii care au investigat corupția și infracțiunile de mediu. Viktor Orbán din Ungaria a desființat sistematic independența presei. Robert Fico din Slovacia a numit jurnaliștii „ticăloși însetați de sânge” și „posedați de diavol”.
Acești lideri știu că stăpânirea narațiunii este cheia menținerii puterii. Discreditarea presei este primul pas.
Unul dintre cele mai clare exemple recente este închiderea de către administrația Trump a postului Voice of America (VOA). Această măsură de a reduce la tăcere un post care a promovat libertatea presei timp de peste 80 de ani a fost aplaudată de regimurile autoritare. Presa de stat din China a batjocorit VOA spunând că a fost „aruncat ca o cârpă murdară”.
Amenințări externe
Ceea ce face ca acest moment să fie deosebit de periculos este faptul că aceste atacuri politice sunt acum amplificate de platformele tehnologice care se retrag din fața responsabilității și sunt exploatate de puteri străine ostile.
Cel mai recent raport al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind manipularea informațiilor și amenințările de interferență arată clar cum dezinformarea este folosită ca armă strategică pentru a slăbi democrațiile din interior.
Niveluri record de manipulare
În 2024, SEAE – serviciul diplomatic al Uniunii Europene – a detectat niveluri record de manipulare străină, în special din partea Rusiei și Chinei. Au fost înregistrate peste 500 de campanii coordonate de manipulare, care au vizat 90 de țări.
Printre acestea s-au numărat videoclipuri deepfake generate cu ajutorul inteligenței artificiale, care imitau politicieni europeni, precum un clip falsificat în care președinta Moldovei părea că sprijină un partid pro-rus.
Rețele de boți au fost folosite pentru a amplifica narațiuni false despre migrație și inflație, distorsionând discursul public online și inflamând diviziunile sociale. Tactici de imitare a unor site-uri de știri legitime, precum Le Monde sau instituții media germane, au fost folosite pentru a răspândi dezinformare pro-Kremlin. Toate aceste eforturi au avut ca scop subminarea încrederii în instituțiile democratice, adâncirea clivajelor sociale și crearea de confuzie.
Dezinformarea a devenit o armă geopolitică
Dezinformarea a devenit o armă geopolitică standard, folosită adesea ca preambul pentru acțiuni militare sau economice. În perioada premergătoare invaziei la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, Rusia a desfășurat o campanie susținută de dezinformare. Videoclipuri fabricate și operațiuni sub steag fals au prezentat Ucraina drept agresorul, pentru a justifica intervenția militară.
În mod similar, în timpul confruntărilor de frontieră cu India din 2020–2021, China a răspândit dezinformări care minimalizau mobilizarea sa militară, în timp ce portretizau India ca instigatoare.
Rusia a folosit dezinformarea și în scopuri economice, în special prin răspândirea de informații false despre energia regenerabilă europeană și stabilitatea aprovizionării cu gaze, pentru a influența politicile energetice și a alimenta îndoiala publică față de strategia UE privind independența energetică.
În timp ce toate acestea se întâmplă, platforme precum Meta și X se retrag din activitatea de moderare a conținutului și verificare a faptelor. Rezultatul este o „furtună perfectă”, în care populismul intern, eșecul platformelor și manipularea străină se susțin reciproc. Platforme precum X au devenit câmpuri de luptă esențiale, reprezentând 88% din activitatea de dezinformare detectată.
Ce este în joc – și ce trebuie schimbat
Pe măsură ce aceste amenințări se amplifică, modelul tradițional de media se prăbușește. Veniturile din publicitate – odinioară sursa vitală pentru ziare, radio și televiziune – s-au mutat aproape în totalitate pe platformele digitale. Redacțiile locale se închid, iar jurnalismul de investigație devine tot mai rar, costisitor și riscant.
În Marea Britanie, peste 320 de ziare locale s-au închis din 2009. Publicații precum Evening Standard au încetat tipărirea zilnică în 2024 din cauza scăderii drastice a veniturilor din publicitate. În întreaga Europă, apar tot mai multe „deşerturi informaţionale”, iar reducerile din redacții slăbesc rolul democratic al presei.
Mii de ziare închise în SUA
În Statele Unite, situația este și mai gravă – 3.200 de ziare s-au închis din 2005. Mai mult de jumătate din toate comitatele nu mai beneficiază de o acoperire jurnalistică locală semnificativă.
Pe măsură ce platformele de social media renunță chiar și la formele de bază ale moderării conținutului, se creează spații digitale vaste, nereglementate, unde actorii rău intenționați domină discursul public.
În acest vid pătrund influenceri din rețelele sociale, publicații partizane și propagandă susținută de state. Rezultatul este un ecosistem informațional fragmentat și polarizat. Faptele se luptă să concureze cu dezinformarea virală și campaniile coordonate de manipulare.
În cele din urmă, cetățenii sunt cei care plătesc prețul, bombardați de propagandă și rătăcind într-un ocean de dezinformare. Nu este doar o problemă a presei – este o amenințare fundamentală la adresa democrației însăși. Fără jurnalism independent, nu mai există nimeni care să pună întrebări incomode, să expună neregulile sau să apere interesul public.
Protejarea libertății presei trebuie tratată acum ca o prioritate democratică, la fel de esențială ca alegerile libere și corecte sau independența justiției. Guvernele trebuie să reglementeze eficient platformele tehnologice, impunând transparență în privința algoritmilor și adoptând măsuri reale de protecție împotriva dezinformării.
Investițiile publice în jurnalism sunt esențiale pentru ca presa să poată supraviețui și să tragă la răspundere puterea. Democrațiile trebuie să își coordoneze eforturile pentru a contracara manipularea informațională străină și să protejeze jurnaliștii supuși hărțuirii și amenințărilor din partea regimurilor autoritare.
Viitorul responsabilității democratice depinde acum de capacitatea guvernelor, a autorităților de reglementare și a presei de a recâștiga acest spațiu, înainte ca el să fie pierdut definitiv. Mai presus de toate, trebuie recunoscut faptul că jurnalismul nu este un lux sau o relicvă. Este un bun public vital.
Articolul original poate fi citit AICI:
