De ce pare lumea online atât de toxică în comparație cu viața normală? Cercetările arată că un număr mic de conturi conflictuale ar putea fi de vină – și oferă o posibilă soluție, scriu jurnaliștii de la The Guardian, după o discuție cu Jay Van Bavel, profesor de psihologie la Universitatea din New York.
Când derulez pe rețelele sociale, deseori plec demoralizat, cu senzația că întreaga lume este în flăcări și că oamenii sunt plini de ură unii față de alții. Totuși, când ies pe stradă să-mi iau o cafea sau să mă întâlnesc cu un prieten la prânz, totul pare liniștit. Contrastul dintre lumea online și realitatea mea zilnică devine din ce în ce mai izbitor.
Având în vedere că munca mea de profesor se concentrează pe subiecte precum conflictul între grupuri, dezinformarea, tehnologia și schimbările climatice, sunt conștient de numeroasele provocări cu care se confruntă omenirea. Și totuși, este surprinzător că oamenii online par la fel de furioși din cauza finalului serialului The White Lotus sau a celui mai recent scandal cu un YouTuber. Totul este ori cel mai grozav lucru posibil, ori o catastrofă absolută, indiferent cât de banal ar fi. Simțim oare cu adevărat asta, cei mai mulți dintre noi? Nu, se pare că nu. Cele mai recente cercetări ale noastre sugerează că ceea ce vedem online este o imagine distorsionată creată de un grup foarte mic de utilizatori extrem de activi.
Într-un articol pe care l-am publicat recent împreună cu Claire Robertson și Kareena del Rosario, am descoperit dovezi ample că rețelele sociale nu sunt o reflecție neutră a societății, ci mai degrabă o oglindă deformantă de bâlci. Ele amplifică vocile cele mai stridente și extreme, în timp ce le reduc la tăcere pe cele moderate, nuanțate sau rezonabile într-un mod plictisitor. Și mare parte din această distorsionare, se pare, poate fi atribuită unui număr mic de voci hiperactive din online. Doar 10% dintre utilizatori produc aproximativ 97% dintre postările politice.
Să luăm ca exemplu propria platformă a lui Elon Musk, X. Deși găzduiește sute de milioane de utilizatori, o fracțiune infimă dintre aceștia generează marea majoritate a conținutului politic. De exemplu, Musk a postat de 1.494 de ori în primele 15 zile după implementarea reducerilor bugetare pentru așa-numitul Departament pentru Eficiența Guvernamentală (Doge), la începutul acestui an. Practic, scria fără oprire. Și multe dintre postările sale răspândeau dezinformare în rândul celor 221 de milioane de urmăritori ai săi.
Pe 2 februarie, a scris: „Știați că USAID, folosind BANII VOSTRI din taxe, a finanțat cercetări asupra armelor biologice, inclusiv Covid-19, care a ucis milioane de oameni?”
Comportamentul său se încadrează în tiparul multor super-răspânditori de dezinformare. Doar 0,1% dintre utilizatori distribuie 80% dintre știrile false. Doisprezece conturi – cunoscute drept „duzina de dezinformatori” – au generat cea mai mare parte a dezinformării despre vaccinuri pe Facebook în timpul pandemiei. Acești câțiva utilizatori hiperactivi au produs suficient conținut cât să creeze falsa impresie că foarte mulți oameni ezită să se vaccineze.
Se pot observa tipare similare în tot internetul. Doar un procent mic dintre utilizatori se angajează în comportamente cu adevărat toxice, dar ei sunt responsabili pentru o proporție disproporționată de conținut ostil sau înșelător pe aproape toate platformele. Cei mai mulți oameni nu postează, nu se ceartă și nu alimentează mecanismul indignării. Dar pentru că super-utilizatorii sunt atât de activi și vizibili, ei domină percepția colectivă asupra internetului.
Asta înseamnă că problemele rezultate nu rămân limitate la acest grup restrâns, ci distorsionează modul în care restul dintre noi înțelegem lumea. Oamenii creează modele mentale despre ce cred sau fac ceilalți. Așa ne dăm seama care sunt normele sociale și cum să ne orientăm în grupuri. Însă, pe rețelele sociale, acest shortcut dă greș. Nu obținem un eșantion reprezentativ de opinii. În schimb, vedem un torent de conținut extrem și încărcat emoțional.
Astfel, mulți dintre noi ajungem să credem că societatea este mult mai polarizată, furioasă și rătăcită decât este în realitate. Ni se pare că toți cei de pe cealaltă parte a prăpastiei generaționale, politice sau dintr-un fandom sunt radicali, rău intenționați sau pur și simplu proști. Dieta noastră informațională este modelată de o fâșie subțire de umanitate, a cărei muncă, identitate sau obsesie este să posteze constant.
Această distorsionare alimentează ignorarea pluralistă – adică atunci când interpretăm greșit ceea ce cred sau fac ceilalți – și ne poate modifica propriul comportament. Gândește-te la alegătorii care văd doar cele mai furioase reacții privind imigrația sau schimbările climatice și presupun că nu mai există nicio posibilitate de dialog.
Problema nu este doar reprezentată de extremiștii individuali – ci de designul platformelor și algoritmii care le amplifică conținutul. Acești algoritmi sunt construiți pentru a maximiza interacțiunile, ceea ce înseamnă că favorizează conținutul surprinzător sau diviziv. Sistemul este optimizat să promoveze exact utilizatorii care sunt cei mai predispuși să distorsioneze percepția noastră comună asupra realității.
Și lucrurile se agravează. Imaginează-ți că ești într-un restaurant aglomerat și trebuie să vorbești mai tare ca să fii auzit. Curând, toată lumea țipă. Aceleași dinamici se întâmplă online. Oamenii își exagerează convingerile sau repetă narațiuni scandaloase pentru a obține atenție și aprobare. Cu alte cuvinte, chiar și cei care nu sunt în mod special extremi pot ajunge să se comporte astfel online, pentru că sunt recompensați.
Cei mai mulți dintre noi nu stăm pe telefoane făcând trolling la dușmani. Suntem ocupați cu munca, cu familia, cu prietenii sau pur și simplu căutând puțină distracție inofensivă pe internet. Totuși, vocile noastre sunt acoperite. Practic, am predat portavocea celor mai gălăgioși și i-am lăsat să ne spună ce să credem și cum să ne comportăm.
Cu peste 5 miliarde de oameni acum pe rețelele sociale, această tehnologie nu va dispărea. Dar dinamica toxică pe care am descris-o nu trebuie să continue să ne domine. Primul pas este să vedem prin iluzie și să înțelegem că, în spatele fiecărui fir de comentarii incendiar, se ascunde adesea o majoritate tăcută. Iar noi, ca utilizatori, putem recâștiga o parte din control – selectând cu grijă ce vedem, refuzând capcana indignării și neamplificând prostia. Gândește-te la asta ca la alegerea unei diete mai sănătoase, mai puțin procesate.
Într-o serie recentă de experimente, le-am plătit oamenilor câțiva dolari ca să nu mai urmărească cele mai divizive conturi politice de pe X. După o lună, aceștia au raportat că simt cu 23% mai puțină ostilitate față de celelalte grupuri politice. De fapt, experiența lor a fost atât de pozitivă, încât aproape jumătate dintre participanți au refuzat să reurmărească acele conturi după încheierea studiului. Iar cei care și-au menținut feedul de știri mai sănătos au raportat un nivel redus de ostilitate chiar și la 11 luni după studiu.
Platformele ar putea foarte ușor să-și redeseneze algoritmii astfel încât să nu mai promoveze vocile cele mai scandaloase și să acorde prioritate conținutului mai reprezentativ sau nuanțat. De fapt, exact asta își doresc cei mai mulți oameni. Internetul este un instrument puternic și, adesea, valoros. Dar dacă îl lăsăm în continuare să reflecte doar lumea distorsionată creată de cei mai extremi utilizatori, vom suferi cu toții consecințele.
Articolul original poate fi citit AICI.
