Fiecare alegere de design pe care o fac platformele de social media influențează subtil utilizatorii spre anumite acțiuni, valori și stări emoționale. Jurnaliștii de la „The Conversation” au stat de vorbă despre asta cu Lisa Schirch, profesor la Universitatea Notre Dame
Este o alegere de design să oferi un flux de știri care combină surse verificate cu bloguri conspiraționiste – amestecate cu poze de la un picnic în familie – fără nicio distincție între aceste tipuri foarte diferite de informații. Este o alegere de design să folosești algoritmi care găsesc cel mai emoțional sau revoltător conținut pentru a-l arăta utilizatorilor, în speranța că astfel vor rămâne mai mult timp online. Și este o alegere de design să trimiți notificări roșii strălucitoare, menținând oamenii într-o stare de așteptare pentru următoarea fotografie sau bârfă suculentă.
Designul platformei de social media este un pilot tăcut care ghidează comportamentul uman.
Platformele de social media aduc schimbări masive în modul în care oamenii află știrile, comunică și se comportă. De exemplu, funcția de „scroll infinit” este un element de design care are ca scop să-i facă pe utilizatori să deruleze fără oprire, fără a ajunge vreodată la capătul paginii, unde ar putea decide să ia o pauză.
Sunt politolog și studiez aspectele tehnologiei care susțin democrația și coeziunea socială, și am observat cum designul platformelor de social media le influențează.
Democrația este în criză la nivel global, iar tehnologia joacă un rol important. Majoritatea platformelor mari își optimizează designul pentru profit, nu pentru comunitate sau democrație. Tot mai des, giganții tehnologici se aliază cu autocrații, iar designul platformelor contribuie la menținerea societății sub control.
Există însă alternative. Unele companii concep platforme online menite să apere valorile democratice.
Optimizate pentru profit
Un număr mic de miliardari din domeniul tehnologiei domină ecosistemul global al informației. Fără responsabilitate publică sau supraveghere, ei decid ce știri apar în feedul tău și ce date sunt colectate și partajate.
Companiile de social media susțin că au ca scop conectarea oamenilor, dar își obțin cea mai mare parte a veniturilor ca intermediari de date și firme de publicitate. Timpul petrecut pe platforme se transformă în profit. Cu cât petreci mai mult timp online, cu atât vezi mai multe reclame și cu atât mai multe date pot colecta despre tine.
Acest model de afaceri bazat pe publicitate necesită un design care să încurajeze scroll-ul fără sfârșit, comparația socială și implicarea emoțională. Platformele susțin frecvent că nu fac decât să reflecte comportamentul utilizatorilor, însă documente interne și mărturii ale avertizorilor de integritate au arătat că, adesea, conținutul toxic este promovat tocmai pentru că atrage atenția oamenilor.
Companiile tech concep platformele pe baza unor cercetări psihologice extinse. Exemplele includ notificări intermitente care fac telefonul să vibreze și să scoată sunete, recompense colorate atunci când alții îți apreciază postările și algoritmi care distribuie conținutul cel mai emoțional pentru a stimula cele mai primare emoții – furia, rușinea sau satisfacția răutăcioasă.
Optimizarea designului pentru implicarea utilizatorilor subminează sănătatea mintală și societatea
Site-urile de social media favorizează senzaționalismul și scandalurile în detrimentul acurateței faptice și al siguranței publicului, punând accent pe manipulare în locul protejării confidențialității, siguranței și libertății de alegere a utilizatorilor. Rezultatul este o abundență de informații polarizante, false și înșelătoare – un fenomen coroziv pentru democrație.
Mulți analiști au identificat aceste probleme în urmă cu aproape un deceniu. Însă acum apare o nouă amenințare: unii directori din domeniul tehnologiei urmăresc să capteze puterea politică pentru a lansa o nouă eră a tehno-autocrației.
Optimizate pentru putere politică
Tehno-autocrația este un sistem politic în care un guvern autoritar folosește tehnologia pentru a-și controla populația. Tehno-autocrații răspândesc dezinformare și propagandă, folosind frica pentru a demoniza adversarii și a distrage atenția de la corupție. Ei exploatează cantități masive de date, inteligență artificială și supraveghere pentru a cenzura opoziția.
De exemplu, China folosește tehnologia pentru a monitoriza și supraveghea populația cu ajutorul camerelor publice. Platforme chineze precum WeChat și Weibo scanează automat, blochează sau șterg mesaje și postări care conțin termeni sensibili precum „libertatea de exprimare”. Rusia promovează platforme interne, precum VK, care sunt monitorizate îndeaproape și deținute parțial de entități legate de stat, fiind folosite pentru propagandă politică.
În urmă cu peste un deceniu, miliardari din tehnologie precum Elon Musk și Peter Thiel – și, mai recent, vicepreședintele JD Vance – au început să se alinieze cu filozofi politici de extremă dreapta precum Curtis Yarvin. Ei susțin că democrația încetinește inovația și preferă decizia concentrată în „mini-state” controlate de corporații și guvernate prin supraveghere. Îmbrățișând această filosofie a tehno-autocrației, au trecut de la finanțarea și proiectarea internetului la remodelarea guvernării.
Tehno-autocrații transformă platformele de social media în arme pentru a distruge instituțiile democratice.
Capturarea politică a platformelor X și Meta are consecințe și pentru securitatea globală. La Meta, Mark Zuckerberg a eliminat barierele împotriva propagandei de dreapta și a sprijinit în mod deschis agenda președintelui Donald Trump. Musk a modificat algoritmul X pentru a promova conținutul de dreapta, inclusiv propaganda rusă.
Conceperea tehnologiei pentru democrație
Conștientizând impactul designului platformelor asupra societății, unele companii creează noi platforme de participare civică, care susțin – în loc să submineze – accesul societății la informații verificate și la spații pentru deliberare publică. Aceste platforme oferă caracteristici de design pe care și marile companii tech le-ar putea adopta pentru a îmbunătăți implicarea democratică și pentru a contracara tecno-autocrația.
În 2014, un grup de specialiști în tehnologie a fondat Pol.is, o tehnologie open-source destinată găzduirii dezbaterilor publice, care utilizează știința datelor. Pol.is permite participanților să propună și să voteze idei de politici publice prin ceea ce numesc „democrație computațională”. Designul Pol.is evită atacurile la persoană prin absența butonului de „răspuns”. Nu oferă un feed de știri atrăgător și folosește algoritmi care identifică zonele de consens și divergență pentru a ajuta oamenii să înțeleagă diversitatea opiniilor. O întrebare inițială invită oamenii să propună idei și să voteze pro sau contra altor idei. Participarea este anonimă, ceea ce ajută la menținerea concentrării pe probleme, nu pe persoane.
Taiwan a folosit platforma Pol.is pentru a permite o implicare civică pe scară largă în cadrul mișcării pentru democrație din 2014. Collective Intelligence Lab al guvernului britanic a utilizat această platformă pentru a genera discuții publice și propuneri de politici în domeniul climei și al sănătății. În Finlanda, o fundație publică numită Sitra folosește Pol.is în cadrul dialogurilor publice intitulate „Ce crezi, Finlanda?”.
La Barcelona, în Spania, a fost creată în 2017 o nouă platformă de democrație participativă numită Decidim. În prezent utilizată în întreaga Spanie și în Europa, Decidim le permite cetățenilor să propună, să dezbată și să decidă în mod colaborativ asupra politicilor publice și bugetelor, prin procese digitale transparente.
Laureata Premiului Nobel pentru Pace Maria Ressa a fondat în 2023 Rappler Communities, o rețea socială în Filipine care combină jurnalismul, comunitatea și tehnologia. Aceasta își propune să restabilească încrederea în instituții, oferind spații sigure pentru schimbul de idei și pentru conectarea cu vecini, jurnaliști și organizații ale societății civile.
Rappler Communities oferă publicului confidențialitate a datelor și portabilitatea acestora, ceea ce înseamnă că îți poți lua informațiile – cum ar fi fotografiile, contactele sau mesajele – dintr-o aplicație sau platformă și le poți transfera pe alta. Aceste caracteristici de design nu sunt disponibile pe marile platforme de social media.
Tehnologia concepută pentru îmbunătățirea dialogului public este posibilă – și poate funcționa chiar și în mijlocul unui conflict armat. În 2024, Alliance for Middle East Peace a început să utilizeze Remesh.ai, o platformă bazată pe inteligență artificială, pentru a identifica puncte comune între israelieni și palestinieni, cu scopul de a avansa ideea unui proces public de pace și de a contura elementele unui acord de încetare a focului.
Designul platformelor reprezintă o formă de inginerie socială care urmărește atingerea unui anumit scop – deoarece influențează felul în care oamenii se comportă, gândesc și interacționează – adesea într-un mod invizibil. Crearea unor platforme mai bune, orientate spre susținerea democrației, poate fi un antidot împotriva valului de autocrație globală, tot mai mult susținut de tehnologii care întăresc controlul asupra populației.
Articolul original poate fi citit AICI.
