Intră într-un magazin de produse naturiste, derulează pe TikTok sau răsfoiește rafturile celui mai îndrăgit retailer de cosmetice și vei întâlni o promisiune familiară: că o pastilă, o pudră sau o poțiune ar putea fi secretul pentru o piele strălucitoare, mai multă energie sau chiar pentru o „detoxifiere” interioară, relatează jurnaliștii de la The Conversation.
Printre cele mai promovate se numără clorofila – pigmentul verde din plante, acum regăsit în ape și tincturi la modă – și colagenul, proteina ridicată la rang de „Sfânt Graal” pentru o piele tânără și articulații puternice.
Dar cât din această agitație este susținut de știință? Și cât este doar marketing isteț, ambalat în sucuri verzi și cutii lucioase?
Clorofila
Frunzele verzi închise, precum kale și cavolo nero, sunt binecunoscute pentru aportul lor de nutrienți esențiali, cum ar fi fierul, folatul și betacarotenul. Ele sunt, de asemenea, bogate în clorofilă – pigmentul care joacă un rol-cheie în fotosinteză, procesul prin care plantele folosesc lumina solară pentru a produce glucoză și oxigen.
Anumiți influenceri din zona wellness, inclusiv Gwyneth Paltrow și Kourtney Kardashian-Barker, au popularizat apa cu clorofilă ca parte a rutinelor lor zilnice de sănătate. Ambele o promovează prin brandurile lor de wellness – Goop și Poosh – lăudând o serie de presupuse beneficii, de la reducerea mirosului corporal până la susținerea detoxifierii. Una dintre cele mai persistente afirmații este că clorofila – sub formă de apă sau supliment – poate „oxigena” sângele.
Dar, așa cum a subliniat Ben Goldacre – medic, academic și critic proeminent al pseudoștiinței – această afirmație nu prea se susține. Corpul uman, spre deosebire de o frunză de plantă, nu este inundat de lumină solară. Iar fără lumină, clorofila pur și simplu nu poate realiza fotosinteza în intestin sau în fluxul sanguin. Nu poate produce oxigen în interior – oricât de verde ar fi smoothie-ul tău.
Deci, ce face de fapt clorofila? În afară de faptul că colorează plantele (și scaunul) într-o nuanță intensă de verde, funcția ei de bază este de a capta lumina solară și de a transforma apa și dioxidul de carbon în glucoză și oxigen. Amintește-ți de lecțiile de biologie din liceu și de ecuația bine-cunoscută a fotosintezei scrisă pe tablă.
Prin acest proces, plantele își produc hrana pentru ele și pentru animale – eliberând în același timp oxigen în atmosferă. Este o cale fundamentală pentru viața de pe Pământ. Dar, cum noi respirăm oxigen și mâncăm carbohidrați, am reușit să prosperăm fără clorofilă. Iar pentru ca aceasta să funcționeze la oameni așa cum o face la plante, ar trebui cu siguranță să fie prezentă în pielea noastră – transformându-ne, practic, în Vrăjitoarea cea Rea din Apus.
Dar ce se întâmplă cu acele afirmații mai largi despre beneficii? Ambalajele suplimentelor cu clorofilină – o formă semisintetică, solubilă în apă, considerată mai activă – promit adesea detoxifiere, piele strălucitoare, o vindecare mai rapidă a rănilor și chiar un miros corporal mai plăcut.
Mecanismele sugerate? Clorofila ar putea inhiba dezvoltarea bacteriilor sau neutraliza compușii urât mirositori din intestin. De asemenea, a fost propusă ca un „aspirator” de radicali liberi – neutralizând moleculele instabile generate de toxine sau de metabolism, care pot deteriora țesuturile.
Dovezile sunt mixte. Câteva studii (mai vechi) sugerează că clorofilina poate reduce mirosul fecalelor și al flatulenței, deși le-ar putea colora și în verde. Există dovezi mai slabe în privința respirației urât mirositoare sau a mirosului corporal. Cercetările care susțin rolul său ca antioxidant sunt limitate, iar entuziasmul legat de scăderea în greutate este în mare parte anecdotic. Realist vorbind, orice beneficiu în această privință provine, cel mai probabil, dintr-o dietă bogată în verdețuri – săracă în grăsimi și bogată în fibre – mai degrabă decât din clorofilă în sine.
Unde lucrurile par mai promițătoare este în îngrijirea rănilor. Pansamentele pe bază de clorofilă au fost investigate pentru capacitatea lor de a accelera vindecarea și de a reduce mirosurile rănilor infectate.
Colagen
Dar clorofila nu este singura substanță „miraculoasă” vândută adepților stilului de viață wellness. Să luăm colagenul – probabil chiar mai popular decât orice pudră verde sau pastilă „superfood”.
Colagenul este o proteină și o componentă naturală a țesutului conjunctiv prezent în tot corpul. El oferă rezistență și structură pielii, oaselor, ligamentelor, vaselor de sânge – chiar și inimii și plămânilor. Fără suficient colagen – sau în condiții în care producția de colagen este afectată, cum se întâmplă în sindromul Ehlers-Danlos – țesuturile pot deveni fragile, predispuse la deteriorare sau cu vindecare lentă.
Cu atât mai mult motiv, deci, să ne asigurăm că organismul nostru îl poate produce. Colagenul este format din aminoacizi – blocurile de construcție ale proteinelor – astfel că aportul suficient de proteine este esențial. Vitamina C joacă, de asemenea, un rol vital, ajutând corpul să sintetizeze colagenul din acei aminoacizi.
Dar avem cu adevărat nevoie să îl suplimentăm? Ce spun dovezile? Unele studii sugerează că suplimentele de colagen administrate oral pot ajuta la îmbunătățirea aspectului pielii, la susținerea sănătății articulațiilor, la creșterea rezistenței osoase și la dezvoltarea masei musculare. Dar nu există dovezi convingătoare că ar promova scăderea în greutate sau că ar trata afecțiuni cardiovasculare ori autoimune – în ciuda promisiunilor mărețe făcute de unele branduri.
Produsele cu colagen aplicate topic sunt și mai răspândite, însă susținerea lor științifică este și mai subțire. Moleculele de colagen sunt, în general, prea mari pentru a fi absorbite prin piele, ceea ce înseamnă că e puțin probabil să aibă un impact semnificativ asupra ridurilor. Cel mult, pot hidrata suprafața și pot oferi un efect temporar de „umplere”.
Pe scurt, cercetările sunt fragmentare – încurajatoare în unele privințe, neconcludente în altele. Iar atunci când vine vorba de susținerea producției naturale de colagen a organismului, pot exista opțiuni mai eficiente (și mai puțin costisitoare). Alimente precum puiul, peștele, ouăle și supa de oase asigură un aport bun de proteine. La fel și micronutrienții care sprijină sinteza colagenului, precum vitamina C, cuprul și zincul.
Așadar, dacă nu ești Poison Ivy din Batman (care, ce-i drept, arată fantastic), probabil că nu ai nevoie să te îndopi cu clorofilă. Și, dacă dieta ta nu este deficitară, nu trebuie nici să cheltuiești bani pe pudre sau creme cu colagen.
Iubește-ți pielea așa cum este. E mai bine decât să te faci verde ca Elphaba din Wicked.
Articolul original poate fi citit AICI.
