Cei mai importanți specialiști în nutriție au fost chestionați de jurnaliștii de la The New York Times pentru a afla adevărul despre laptele crud, intoleranța la lactoză, lactatele degresate și altele.
Toată lumea iubește Americanii iubesc lactatele. În 2023, o persoană din Statele Unite a consumat, în medie, 300 de kilograme de lapte și alte produse lactate, inclusiv unt, iaurt, înghețată și brânză, potrivit celor mai recente date ale Departamentului pentru Agricultură.
Dar, deși este un grup alimentar atât de îndrăgit, există multe lucruri greșite pe care le credem despre beneficiile nutriționale ale lactatelor și despre ceea ce pot (sau nu pot) face pentru sănătatea noastră.
Iată cinci concepții greșite pe care nutriționiștii cu care am vorbit spun că le aud cel mai des despre lactate.
Mitul nr. 1: Laptele este o parte esențială a unei diete sănătoase
Deși laptele de vacă putea furniza nutrienți necesari în vremuri de restriște, cu mii de ani în urmă, experții spun că, astăzi, multe persoane nu au nevoie de lapte pentru a-și acoperi necesarul de nutrienți.
„Cel mai mare mit legat de laptele de vacă este că ar fi un aliment necesar”, a spus Amy Joy Lanou, profesor de nutriție la Școala de Sănătate Publică Gillings din cadrul Universității din Carolina de Nord. „Dovezile pur și simplu nu susțin acest lucru.”
Laptele a fost promovat de mult timp ca fiind cheia pentru oase puternice și sănătoase — în mare parte pentru că este bogat în calciu. O cană de lapte degresat oferă peste 300 de miligrame de acest nutrient, adică aproximativ o treime din doza zilnic recomandată pentru majoritatea adulților din Statele Unite.
Însă cercetările sugerează că nu este nevoie să bei lapte pentru a-ți menține oasele sănătoase. De exemplu, într-o analiză din 2022 care a inclus 20 de studii, cercetătorii nu au găsit nicio diferență în riscul de fracturi osoase între persoanele care consumau cele mai mari cantități de lapte și cele care consumau cele mai mici.
Multe alte alimente oferă nutrienți similari, precum proteine, vitamina B12, fosfor și calciu. Peștii cu oase, precum sardinele la conservă, și legumele cu frunze verzi, precum varza creață și spanacul, sunt bogate în calciu, a spus Alice H. Lichtenstein, profesor de știința nutriției și politici alimentare la Universitatea Tufts. Carnea slabă și peștele furnizează proteine, fosfor și vitamina B12.
Mulți oameni obțin nutrienții care se găsesc în lapte — precum calciul, vitamina B12 și vitamina D — din alimente și băuturi ambalate îmbogățite cu acești compuși.
Atâta timp cât urmezi o dietă echilibrată, nu este nevoie să consumi lactate, a spus dr. Dariush Mozaffarian, cardiolog și director al Institutului „Food Is Medicine” din cadrul Universității Tufts.
Mitul nr. 2: Lactatele cu conținut scăzut de grăsimi sunt întotdeauna mai sănătoase.
Din anii 1980, autoritățile federale din domeniul sănătății au recomandat americanilor să acorde prioritate produselor lactate cu conținut redus de grăsimi în locul celor integrale, pentru a limita consumul de grăsimi saturate, care, în exces, pot crește riscul de infarct și accident vascular cerebral.
Însă dr. Dariush Mozaffarian și alți experți au pus sub semnul întrebării această recomandare, susținând că nu se bazează pe dovezi solide.
Deși studiile observaționale de mari dimensiuni au constatat într-adevăr că laptele degresat este asociat cu mai puține riscuri pentru sănătate (cum ar fi bolile cardiovasculare) decât laptele integral, alte cercetări au identificat beneficii legate de consumul de lactate integrale. De exemplu, într-o analiză din 2018 care a inclus 16 studii, cercetătorii au descoperit că persoanele cu niveluri mai ridicate de grăsimi lactate în sânge aveau un risc mai mic de a dezvolta diabet de tip 2 decât cele cu niveluri mai scăzute.
Într-o analiză din 2025, un grup de cercetători internaționali a concluzionat că dovezile actuale nu susțin recomandarea unei varietăți de lapte în detrimentul alteia.
Din acest motiv, spun experții, cea mai bună alegere depinde de preferințele și prioritățile tale de sănătate. Dacă vrei să maximizezi aportul de proteine și calciu consumând în același timp cât mai puține calorii, lactatele cu conținut redus de grăsimi pot fi o alegere bună, a spus dr. Lichtenstein. Laptele integral conține aproximativ aceeași cantitate de proteine și calciu ca laptele degresat, dar aproape de două ori mai multe calorii.
Pe de altă parte, unii oameni preferă gustul și textura laptelui integral.
Mitul nr. 3: Laptele vegetal este mai nutritiv decât laptele de vacă.
Lactatele alternative obținute din plante, precum soia, migdalele sau ovăzul, pot părea mai sănătoase, însă nu este întotdeauna așa, spun experții.
Lactatele vegetale nu oferă întotdeauna vitaminele și mineralele esențiale din laptele de vacă, precum proteinele, calciul, potasiul și vitaminele B și D, deci nu sunt un substitut echivalent. În plus, unele tipuri de lapte vegetal conțin ingrediente pe care laptele de vacă neîndulcit nu le are, cum ar fi zaharuri adăugate și sodiu. În exces, aceste ingrediente pot dăuna sănătății, a spus Kara Lynch, dietetician la Michigan State University Extension.
Calitatea proteinelor poate varia, de asemenea, în cazul laptelui vegetal, a adăugat dr. Lichtenstein. Într-o analiză din 2024 privind calitatea nutrițională a alternativelor de lapte de origine animală și vegetală, cercetătorii au descoperit că proteinele din unele tipuri de lapte vegetal nu sunt „complete”, adică nu conțin toți cei nouă aminoacizi esențiali pe care organismul nu îi poate produce singur. Laptele de vacă, pe de altă parte, este o sursă „completă” de proteine — la fel ca laptele de soia.
Mitul nr. 4: Trebuie să eviți lactatele dacă ai intoleranță la lactoză.
Persoanele cu intoleranță la lactoză au dificultăți în digestia lactozei, un zahăr natural din lapte, deoarece nu produc suficientă lactază — enzima care o descompune. Drept urmare, acestea pot avea simptome precum balonare, gaze și diaree după ce beau lapte sau consumă alte produse lactate, precum brânzeturile proaspete și înghețata.
Totuși, anumite produse lactate conțin foarte puțină lactoză și sunt mai puțin susceptibile să provoace simptome la persoanele cu intoleranță, mai ales dacă sunt consumate cu moderație. Acestea includ brânzeturile tari, untul și produsele lactate fermentate, precum iaurtul și smântâna.
Alimentele considerate mai riscante, precum laptele, brânza de vaci sau brânza feta, nu sunt neapărat interzise pentru persoanele cu intoleranță la lactoză. Simptomele pot fi prevenite prin administrarea unui supliment de lactază înainte de consum.
De asemenea, în magazine se găsesc produse lactate fără lactoză — precum anumite tipuri de lapte, brânzeturi, iaurturi și înghețate — care sunt identice cu produsele obișnuite, dar au enzima lactază adăugată, ceea ce le face mult mai ușor de digerat pentru persoanele cu intoleranță la lactoză.
Mitul nr. 5: Laptele crud este mai bun pentru sănătate.
Dezinformarea despre laptele nepasteurizat, sau „crud”, este răspândită, a spus Kara Lynch. Unii cred că procesul de pasteurizare — care presupune încălzirea laptelui pentru a distruge microbii periculoși — reduce nutrienții benefici, făcând laptele pasteurizat mai puțin sănătos.
Această afirmație este „înșelătoare și dăunătoare”, a spus Kara Lynch. Deși procesul de pasteurizare poate distruge o mică parte din anumiți nutrienți din lapte, acest lucru nu este suficient pentru a face o diferență reală în valoarea sa nutrițională. Iar beneficiile privind siguranța alimentară depășesc cu mult eventualele dezavantaje.
Laptele crud poate conține agenți patogeni periculoși, precum salmonella, E. coli, campylobacter și listeria, care pot provoca boli alimentare grave — uneori chiar fatale.
„Pur și simplu nu vrei să te joci cu așa ceva, mai ales când vine vorba de copii”, a spus dr. Lanou, profesoara de nutriție.
Articolul original poate fi citit AICI.
