Pentru prima oară, cercetătorii au reușit să secvențieze complet genomul lui Adolf Hitler, potrivit geneticienei Turi King, de la Universitatea Bath, coordonatoarea studiului. Analiza ADN-ului prelevat de pe o bucată de pânză îmbibată cu sângele dictatorului — material recuperat de pe canapeaua pe care acesta s-a sinucis în 30 aprilie 1945 — oferă o concluzie fermă: Hitler nu a avut un bunic evreu, contrazicând astfel un zvon vechi de aproape un secol.
ADN-ul identificat se potrivește liniei masculine a familiei Hitler, iar această corespondență genetică exclude ipoteza unei filiații evreiești pe linie paternă, au explicat cercetătorii în documentarul „Hitler’s DNA: blueprint of a dictator”, realizat pentru Channel 4. Potrivit lui Turi King, dacă zvonul ar fi avut un fundament, „corespondența genetică cu familia Hitler nu ar fi putut fi obținută”.
În plus, datele genetice aduc și alte indicii legate de biologia dictatorului: o probabilitate ridicată ca acesta să fi suferit de sindromul Kallmann — asociat cu nivel scăzut de testosteron și malformații ale organelor sexuale — precum și scoruri genetice foarte mari pentru predispoziții la autism, schizofrenie și tulburare bipolară. Cercetătorii subliniază însă că factorii genetici nu explică deciziile politice și atrocitățile regimului nazist.
Bunicul nu era evreu
Este pentru prima oară când cercetători secvenţiază genomul lui Adolf Hitler, potrivit unei geneticiene de la Universitatea Bath, în verstul Angliei, Turi King, care a condus acest studiu ştiinţific.
Această secvenţiere ”doboară un mit” potrivit căruia Adolf Hitler ar fi avut un bunic evreu – un zvon care persită din timpul vieţii fostului dictator şi până în prezent, anunţă autorii documentarului – intitulat ”Hitler’s DNA: blueprint of a dictator” (”ADN-ul lui Hitler; profilul unui dictator”).
Potrivit acestui zvon, tatăl lui Hitler a fost rodul unei relaţii extraconjugale a bunicii sale şi angajatorul ei, de confesiune iudaică.
Însă cercetătorii au găsit corespondenţe genetice între dictator şi linia masculină a familiei Hitler.
Dacă zvonul ar fi fost adevărat, ”noi nu am fi obţinut corespondenţa ADN cu familia Hitler, însă avem această corespondenţă (…), ceea ce pune capăt acestui zvon”, declară AFP Turi King.
Nivel slab de testosteron
În contextul în care viaţa privată a lui Adolf Hitler continuă să ridice întrebări, analiza ADN-ului dictatorului nazist relevă că acesta suferea ”foarte probabil” de sindromul Kallmann – care se manifestă adesea la bărbaţi printr-un nivel scăzut de testosteron şi o dezvolare anormală a organelor sexuale. Sindromul Kallmann este asociat adesea unei criptorhidie – testicul necoborât în scrot – care poate antrena un micropenis.
N permite – pentru prima oară – să se coroboreze documente istorice potrivit cărora Hitler suferea de o criptorhidie pe partea dreaptă, subliniază cercetătorii.
Cântece populare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial râdeau adesea de anatomia lui Hitler. Testele au dezvăluit totodată scoruri ”foarte mari” – în ”top 1%” – ale unei predispoziţii la autism, schizofrenie şi tulburarea bipolară.
Cercetătorii subliniază însă că aceste tulburări nu pot explica politicile lui Adolf Hitler, care au provocat moartea a zeci de milioane de oameni, inclusiv genocidul a şase milioane de evrei.
