În goana nebună după bani, guvernanții s-au apucat să taie tocmai de acolo unde de decenii întregi nu au dat prea mult, și anume de la educație. E jale ce se întâmplă în învățământul românesc și e loc de mult mai rău. Acum, că e vacanță, proporțiile dezastrului nu sunt chiar așa vizibile, dar în toamnă o să avem ce vedea. Situația e așa de nașparlie, că până și cei implicați în demolarea a ceea ce i-a scăpat Androneascăi spun că nu mai e vorba de reformă, ci de supraviețuire. Daniel David, supranumit Șocâte, are niște discursuri alarmiste de juri că ne paște o primejdie mai mare decât Covidul, „cea mai mare amenințare de când există omenirea”, cum urlau în megafoane polițiștii locali acum ceva ani. Se duce țara de râpă, se blochează tot, nu sunt bani…
Nu sunt bani pentru că nu s-a vrut. Dacă Daniel David moștenea portofoliul Educației de la cine știe ce nepriceput, putea invoca scuza cu greaua moștenire. Domnule, altcineva a fost la discuțiile pentru buget și nu s-a preocupat să ceară banii necesari și uite în ce rahat ne-a băgat. Însă David a fost ministru la Educație și în guvernul precedent, când s-a făcut împărțirea banilor, prin urmare era de datoria lui să ceară banii necesari pentru buna… măcar pentru funcționarea cât de cât a sistemului pe care îl păstorește. Ori, din câte se vede, nu a făcut treaba asta și acum încearcă să dreagă o prostie cu o tâmpenie colosală. Un ministru responsabil trebuie să știe de ce buget are nevoie pentru ca sistemul pe care-l coordonează să funcționeze fie și în manieră românească. Nu te duci la negocieri pe marginea bugetului fără să știi care e minima admisibilă. În treacăt fie spus, legea prevede 6% din PIB pentru Educație, dar măsura e prorogată de la an la an. Dă bine în rapoarte și declarații, dar în realitate nu s-au alocat nici măcar bani de salarii și băieții veseli de la butoane se dau peste cap să remedieze situația și o fac la modul cel mai inconștient. Peste noapte, norma de predare a crescut cu măcar două ore. Măcar, deși David susținea că „cel mult două ore”. Pentru dascăli marea problemă nu e legată de predatul a două ore în plus, ci de unde anume fac rost de cele două ore. Sunt școli în care toți profesorii sunt titulari, prin urmare, nu există ore pe care să și le adauge la catedră. Ministerul a cârpit și treaba asta: dascălii pot renunța benevol la două ore sau mai multe, dar li se taie din salariu și nu le mai merge nici vechimea cum trebuie. Faină rezolvare, ce să le mai reproșezi capetelor luminate din fruntea Educației? După modelul șefului, secretarul de stat Sorin Ion a găsit prilej de victimizare. Soția și sora sunt și ele profesoare. Așa, și? Pariu că doamnele în cauză vor fi scutite de restrângeri de activitate și ce mai pregătește ministerul pentru profesorii de rând? Abia când cele două doamne vor trebui să-și caute de lucru în sistemul privat sau pe-aiurea, în afara țării, abia atunci va putea spune și Sorin Ion că e afectat.
Vrei să mărești norma didactică? Asigură calificarea cadrelor didactice pentru disciplinele pe care, foarte probabil, nu le-au mai predat până acum. Fă o temeinică analiză de nevoi și abia apoi apucă-te să pretinzi că faci reformă, nu așa, hodoronc-tronc pentru că n-ai fost în stare să te bați pentru bugetul ministerului. Asta nu e reformă, e improvizație de birt, făcută cu gândul la cum să iasă socotelile pe hârtie, niciun interes pentru calitate. David și gașca lui se joacă de-a reforma cu pixul pe buget, dar realitatea din școli nu se schimbă cu tabele și comunicate. Dacă nu ai curajul și competența să-ți aperi ministerul în fața celor care taie din banii Educației, atunci nu mai vorbi de viitorul copiilor, pentru că nu te interesează. Te interesează doar să-ți iasă ție pasența politică. Și, în ritmul ăsta, „viitorul” de care vă tot bateți cu pumnii în piept o să fie un popor de analfabeți funcțional, crescuți după chipul și asemănarea voastră.
