La treabă, „dom’ Valer”! – Dumitru MONACU, scriitor

Copil fiind în clasele primare și îndoctrinat până peste cap de propaganda comunistă din acei ani, consideram o povestire a bunicului meu drept un derapaj, o iluzie de octogenar ramolit. Astfel, Ion Monacu (1881-1972) mi-a povestit (și nu odată) despre un episod care i-a marcat viața și anume, vizita Reginei Maria la Mălini din aprilie 1918 când el și nimeni altul a fost ales să-i țină calul pentru încălecare, primei Doamne a țării. De-abia după ani și ani, când m-am informat de la rude, de la cunoscuți despre ce și cum, am realizat ce onoare a fost atunci, în buza Marii Uniri pentru strămoșul meu. De ce a fost ales tocmai Ion Monacu, am înțeles și asta. Ca să glumesc puțin, a fost selectat pe criterii…politice întrucât bunicul meu era în acea vreme lider la liberali pe plasa Baia. Cu siguranță și acest aspect a condus la alegerea mea din anul 1994 de a mă înscrie în PNL. Din aceste motive, chiar dacă peste niște ani am părăsit partidul, niciodată activitatea liberalilor nu m-a lăsat indiferent. Liberal voi fi până în ultima mea zi pe pământ! Bineînțeles că aici mă refer numai și numai la PNL și nu la sateliții sau mai corect spus la musculițele care, autointitulându-se liberale (PNL-AT, NPL, Partidul Brătianu Cartof sau ALDE,) au fost atrase de lumina galbenă a lămpii politice. În acest context, am urmărit cu maxim interes și cu speranță traseul lui Valeriu Iftime de la om de afaceri de succes la președinte de filială. După judecata mea, era imposibil ca un manager, un întreprinzător de talia lui, să dea chix în politică. Ei bine, după un an de administrație la cârma Consiliului Județean, se pare că Iftime, notat cu 10 la Management Economic, este pe punctul de  rămâne repetent la disciplina Management Politic. Episodul petrecut zilele trecute când un consilier i-a propus să mai renunțe la lavalieră și să se apuce de treabă se pare că l-a deranjat rău de tot. Dacă este într-adevăr așa, m-aș bucura tare mult, întrucât deblocările de situații nu se realizează prin pupături în dos ci prin critici acide. Trăgând așadar o linie groasă, constatăm activitatea subțire a liderului de la Elsaco și pe plan administrativ dar și pe plan politic. Se împlinește acuși un an de când dom’ Valer (i-am spus așa, după un personaj din romanul meu Ulița Arinilor!) a preluat frâiele sau mai exact frânele CJ-ului și nu prea se vede nimic în urma lui. Doar gargară și gargară! Probabil la asta se referea îndemnul cu lavaliera. Bine, nu ne așteptam să facă minuni într-un județ care mai mult stă decât merge dar parcă nici chiar așa. Nu o să enumăr aici „eșecele” și lipsurile din activitatea lui administrativă pentru că spațiul chiar nu-mi permite. Voi puncta în schimb câteva bâlbâieli politice pe care le-a remarcat orice cetățean informat cât de cât. Este vorba, în primul rând de îndepărtarea (sau autoîndepărtarea!) din staff a unor membri de partid care chiar contau pe piața politică botoșăneană și care, pentru binele partidului ar trebui să fie aduși chiar și cu arcanul înapoi. Primul despre care consider că ar trebui recooptat în conducerea liberală locală este fostul primar Cătălin Flutur, cel care, în aceste moment nu mai poartă în spate povara sau patima care i-a afectat grav cariera politică. Apoi, Sînziana Secrieru, cea pe care în urmă cu niște ani o vedeam lider județean ar trebui smulsă din tușa politicii și pusă de-a dreapta președintelui. Nu sunt singurele nume care au fost puse în făraș și date la coș. Mai sunt și alții dar nu e treaba mea de a face recensământul liberalilor ci a lui Iftime. Constatăm astfel că la cele două discipline fundamentale, respectiv Management Politic și Management Administrativ, liderul galben nu a picat absolut deloc pe subiect fiind în situația de repetenție. Ce-i drept, are o notă foarte bună la disciplina Fotbal, locul 3 ocupat de către FC Botoșani fiind clar, un succes extraordinar, la fel cum rezultatele economice ale firmelor Elsaco îl îndreptățesc la o notă maximă. Activitatea de la Camera de Comerț am înțeles că nu mai contează, Iftime făcând un pas în spate în acest domeniu. Pentru catalog, o să îi asimilez totuși munca de acolo cu o „verificare pe parcurs” (era pe vremuri, sora mai mică a examenelor la facultate!) și o să-i dau nota 8. Așadar, doi de 4, doi de 10 și un 8. Cum condiția pentru promovare în anul doi  (și de administrație și de politică!) este ca orice notă să fie mai mare ca 5, rezultă că, până în acest moment avem de-a face cu un restanțier care, odată înscris la aceste cursuri, trebuie să se pună cu burta pe…treabă și să ne demonstreze că este într-adevăr omul deosebit din campania electorală. Acea campanie în care imposibilul a devenit real: Iftime a câștigat CJ-ul iar FC Botoșani s-a salvat de la retrogradare. Potențial există, mai rămâne să există și voință. La treabă, deci, „dom’ Valer”!