Fenomenul BUZZ, unicat în țară! – Dumitru MONACU, scriitor

Din ce în ce mai multă lume renunță azi la deja bătrânul și demodatul „Google” și apelează la forme ale inteligenței artificiale care știu (aproape) de toate. Aparent, nu e vorba decât de o schimbare de paradigmă dar dacă aprofundăm fenomenul ajungem la concluzii foarte interesante. Faptul că se renunță la Google înseamnă de fapt că nu mai sunt accesate site-urile din…subordinea acestuia. În cadrul acestor site-uri, cele de știri ocupă de departe un loc fruntaș. Ce înseamnă asta? Din ce în ce mai puține accesări, vizualizări și implicit scăderi dramatice în algoritmele care stabilesc sumele de bani provenite din publicitate. Cu tot mai puțini bani, aceste site-uri vor sucomba, mai devreme sau mai târziu, la fel ca și bunica lor, presa pe hârtie. E doar o chestie de timp. Efectele nu vor fi resimțite numai de jurnaliștii care țin rubricile on line ale unor publicații ci și de publicul larg care va fi văduvit astfel de spontaneitatea, corectitudinea și acuratețea unor informații. Cât despre jurnaliști, aceste furnicuțe care mișună neîncetat în mușuroiul dinamic al informațiilor, se pare că vor avea de suferit și ei numai că, dispunând de o caracteristică total străină inteligenței artificiale și anume creativitatea, vor descoperi și lua în piept noi provocări, noi orizonturi. Totul depinde așadar de cei care veghează și slujesc la o cât mai corectă și actuală informare a publicului larg. Din fericire pentru noi botoșănenii, există aici, în urbea noastră un fenomen – că altfel nu-i pot spune!- unic și fantastic în peisajul jurnalistic. Acest fenomen o are în prim plan pe jurnalista Ioana Cristina Matfeev, membră a Uniunii Ziariștilor din România care, de 14 ani coordonează, școlește, animă și îndrumă câteva zeci de copii și adolescenți atrași de mirajul acestei meserii. Pentru cine (încă) nu o cunoaște, e musai să fac niște precizări: Ioana Cristina Matfeev este un jurnalist cu vechi state (din 2003),  a absolvit Universitatea Al. I Cuza din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și din 2011 s-a dedicat trup și suflet acestui inedit  proiect Buzz media. Suntem așadar martorii sau altfel spus, contemporanii unui adevărate minuni petrecute în orașul nostru, Ziarul Buzz, scris în întregime de tinere vlăstare autohtone pasionate de o asemenea îndeletnicire fiind efectiv unicat în peisajul jurnalistic din România. În urmă cu niște zile am asistat la difuzarea în premieră la Botoșani a unui film documentar, „Club litere”, (club al Facultății de Litere a Universității din București) realizat în totalitate de micii jurnaliști de la Buzz. Printre invitații care s-au lăsat efectiv furați de cursivitatea și bogăția informațională și culturală a documentarului s-au aflat jurnalistul „rocker” Doru Ionescu, colaborator TVR și RRA, Cristian Cosma, director al Editurii „Casa de Pariuri Literare” (ambii din București), apoi importanți oameni de cultură sau jurnaliști botoșăneni: Ala Sainenco, Ersilia Iacob, Traian Apetrei, Florin Egner, Mircea Paul Iordache, Mihai Cornaci, Carmen Moraru. În plus, cantautorul Ludvic Schibinschi a încântat audiența formată din cele două…extremități (juni și…mai puțini juni!) cu acorduri muzicale adaptate evenimentului. La realizarea documentarului s-a lucrat în echipă, fiecare mic jurnalist din grup punând măcar o pietricică la realizarea edificiului artistic. Dintre ei, două fete, Roxana Aiacoboaei și Mădălina Mihai au excelat într-un domeniu extrem de pretențios și elevat, adică filmul documentar. Dar peste toate, tenacitatea, îndrăzneala, perseverența și profesionalismul Ioanei Cristina Matfeev ne demonstrează că atunci când faci ceva cu pasiune și drag, musai obții rezultate strălucitoare. Și, vorba ceea, când vezi niște copii care abia au învățat să-și lege corect șireturile, dar știu deja să lege fraze, paragrafe și idei mai ordonate decât ale unora care bat cu pumnul în masa presei de 30 de ani, îți vine să-ți scoți pălăria și să-ți pui întrebări serioase. De unde atâta vervă? De unde atâta curaj? De unde atâta umor fin și spirit critic într-o lume în care și adulților le cam tremură pixul? Ei bine, exact aici stă minunea: în faptul că acești copii cresc într-un mediu unde jurnalismul nu e predat ca o dogmă, ci ca o bucurie, o joacă serioasă, un exercițiu al minții care îi face să vadă lumea cu alți ochi. Iar dacă în România de azi mai există un loc unde jurnalismul se învață cu sufletul, nu cu manualul, atunci acel loc este în redacția Buzz. În aceste condiții, când viitorul presei constatăm că se află pe mâini nu bune ci măiestre, preconizata sucombare a publicațiilor on line determinată de mutările și transformările generate de AI nu mai pare a fi o tragedie. Sigur se vor găsi soluții și căi noi care vor activa și mai mult sursele de informare ale oamenilor.