Cea mai recentă aventură live-action a Disney s-a aflat în centrul mai multor controverse legate de distribuție, presupuse conflicte și întârzieri, spun jurnaliștii de la The Guardian.
A fost odată ca niciodată când Disney a luat o decizie de afaceri: dacă urma să adapteze biblioteca sa de filme animate în lungmetraje live-action (cu produse derivate și atracții în parcurile tematice din belșug), atunci „Albă ca Zăpada” trebuia adăugată pe listă.
Clasicul din 1937 – primul lungmetraj de animație al companiei – urma să continue linia modernizărilor (și revizuirilor aferente) începute cu „Cenușăreasa” și „Frumoasa și Bestia”, lansate în 2015 și, respectiv, 2017.
Era o decizie logică, având în vedere că Albă ca Zăpada este unul dintre cele mai recognoscibile și definitorii personaje ale brandului. Compania a început dezvoltarea unui lungmetraj live-action în 2016.
Drumul până la film nu a fost deloc de basm
Nouă ani mai târziu, „Albă ca Zăpada” a ajuns în sfârșit pe marele ecran, dar drumul până acolo a fost orice, numai o poveste de basm nu. Remake-ul a fost o adevărată saga de întârzieri, controverse și momente tensionate în războiul cultural, unele justificate, multe nu.
Noua versiune a reușit performanța dificilă de a fi un film pentru copii care enervează simultan ambele extreme ale spectrului politic: de la conservatorii radicali care strigă „woke” din cauza distribuției lui Rachel Zegler, o actriță americană de origine columbiană, până la susținătorii cauzei palestiniene nemulțumiți de prezența actriței israeliene Gal Gadot – susținătoare declarată a armatei israeliene – în rolul regina cea rea. Și nici măcar nu am ajuns încă la problema evidentă și persistentă a celor șapte pitici din titlu.
Titlul s-a dovedit a fi atât de toxic încât Disney a făcut un pas rar cu doar șase zile înainte de lansare: a redus amploarea premierei, limitând prezența presei la publicații „prietenoase”, afiliate companiei.
Cum a ajuns această poveste, care părea o garanție de succes, să fie mărul otrăvit al Disney? „Albă ca Zăpada” a părut blestemată încă de la început, parțial din cauza logicii de business a companiei și parțial din cauza ghinionului de a se lansa într-un climat social predispus la scandaluri disproporționate.
Controversele au început odată cu anunțul că Rachel Zegler va interpreta prințesa de origine germană din basmul clasic, care, conform versiunii canonice (începând cu Frații Grimm, 1812), avea „piele albă ca zăpada”.
Noua versiune schimbă această origine, explicând că personajul a primit numele după ce a supraviețuit unei furtuni de zăpadă când era bebeluș. (O poveste similară a fost folosită pentru personajul Ginnifer Goodwin în serialul fantasy de la ABC Once Upon a Time.)
Rasism şi hărţuire către personajul principal
Comentatorii conservatori au reacționat acuzând filmul de „woke-ism”, iar reacțiile au inclus rasism fățiș și hărțuire directă, asemănătoare cu cele îndreptate spre Halle Bailey, actriță și cântăreață de culoare, după ce a fost aleasă în rolul principal în Mica sirenă în 2019 – inclusiv hărțuire fizică.
„A fost multă hărțuire din partea unui anumit grup de oameni – veneau la apartamentul meu și urlau înjurături,” a declarat Zegler, în vârstă de 23 de ani, pentru Cosmopolitan anul trecut.
Au existat și reacții negative la comentariile lui Zegler despre filmul original, în mare parte scoase din context pentru a sugera că aceasta l-a desconsiderat.
În ton cu abordările vag feministe din „Cenușăreasa” și „Frumoasa și Bestia”, Zegler a promovat Albă ca Zăpada ca o actualizare modernă a filmului din 1937, evidențiindu-i neajunsurile.
Ea a numit originalul „extrem de învechit în ceea ce privește ideile despre femei în roluri de putere și despre ce este considerat potrivit pentru o femeie” și l-a descris ca fiind „lansat în 1937 și se vede clar”, cu „un accent puternic pe povestea ei de dragoste cu un tip care, literalmente, o urmărește”.
Disney, aspru criticat pentru multe dintre alegerile făcute
Promovarea ideii că Albă ca Zăpada are acum mai multă autonomie a pus și mai mult paie pe foc. „Nu va fi salvată de un prinț și nu va visa la dragostea adevărată,” a spus Zegler la întâlnirea cu fanii organizată de Disney în 2022.
„Ea visează să devină liderul care știe că poate fi, liderul despre care tatăl ei, acum decedat, i-a spus că ar putea deveni, dacă ar fi curajoasă, dreaptă, puternică și sinceră.”
În realitate, există totuși un interes romantic pentru Albă ca Zăpada, jucat de actorul de Broadway Andrew Burnap, care arată clar ca un prinț Disney.
Dar doar ideea că Prințul Fermecat ar fi fost „retrogradat” a provocat furie de ambele părți ale Atlanticului – de la conturi de Twitter cu nume precum „End Wokeness”, până la tabloidul britanic Daily Mail și canalul american de dreapta Daily Wire, care a produs propriul film „anti-woke” ca răspuns.
Nici chestiunea piticilor nu pare să fi fost gestionată cum trebuie
Între timp, Disney a fost aspru criticat și pentru modul în care a gestionat problema celor șapte pitici. Actorul Peter Dinklage, care are o formă de nanism numită acondroplazie, a condamnat remake-ul numindu-l „fucking backwards” („înapoiat al naibii”).
Deși a lăudat alegerea lui Zegler în rolul principal, el a spus: „Vrei să fii progresist într-un fel, dar tot faci acea poveste al naibii de înapoiată despre șapte pitici care trăiesc într-o peșteră. Ce dracu’ faci, omule?”
(Disney a emis un comunicat în care a afirmat că a „consultat membri ai comunității persoanelor cu nanism” pentru a „evita întărirea stereotipurilor”.)
Alții au criticat Disney pentru că a folosit CGI pentru a crea cei șapte „creaturi magice”, privând astfel actorii cu nanism de oportunități de angajare. (Snow White and the Huntsman, un alt spin-off lansat în 2014, fusese criticat la vremea respectivă pentru că a distribuit actori de înălțime medie – inclusiv Ian McShane și Bob Hoskins – în rolurile piticilor.)
Problemele creative au ținut filmul în incertitudine, în timp ce bugetul său a explodat, depășind 270 de milioane de dolari.
Apoi, greva simultană a scenariștilor și actorilor a întârziat lansarea cu un an întreg. Între timp, Zegler a fost prinsă în alte controverse, după ce a postat pe Instagram, plângând victoria electorală a lui Donald Trump din 2024, scriind că speră ca el și susținătorii lui „să nu cunoască niciodată pacea”. (Actrița din West Side Story și-a cerut ulterior scuze – „Ura și furia ne-au îndepărtat tot mai mult de pace și înțelegere, iar eu regret că am contribuit la acest discurs negativ,” a scris ea pe Instagram.)
Filmul s-a trezit prins într-un alt conflict aprins
Au circulat și zvonuri despre tensiuni între Zegler, care a susținut cauza Palestinei în timpul invaziei israeliene în Gaza, și Gal Gadot, o susținătoare vocală a armatei israeliene. Astfel, filmul s-a trezit prins într-un alt conflict aprins, când protestatari de ambele părți au întrerupt ceremonia de pe Walk of Fame din Hollywood a lui Gadot.
Toate acestea fac ca Disney să pară nesigur și ezitant. Vânzările de bilete în avans nu au fost deschise decât cu două săptămâni înainte de premiera din SUA – o perioadă neobișnuit de scurtă.
Spre comparație, Disney a deschis vânzările de bilete pentru Mufasa: Regele Leu (sărbătorile trecute) și pentru Mica Sirenă din vara lui 2023 cu o lună înainte de lansare – ambele fiind cele mai recente filme live-action ale companiei.
În timp ce Gal Gadot a fost prezentă în emisiuni din New York precum Good Morning America, Live With Kelly & Mark și The Tonight Show with Jimmy Fallon, Rachel Zegler a condus o promovare mult mai discretă în Europa – în locul unei premiere fastuoase în Marea Britanie, ea a cântat o piesă originală într-un castel din Spania.
Dar spectacolul trebuie să continue – ambele actrițe au apărut zâmbitoare la premiera din SUA, pozând împreună cu regizorul Marc Webb.
Într-un interviu acordat revistei Allure în săptămâna premierei, Zegler a oferit mesaje atent formulate despre bunătate și toleranță:
„Albă ca Zăpada alege bunătatea și totuși reușește să schimbe lucrurile”, a spus ea. „Puterea ia multe forme. Sper să vedem o nouă eră a acceptării și a bunătății în următorii ani.”
Povestea filmului nu e încheiat, în ciuda presei negative
În ciuda valului de presă negativă, povestea acestui Albă ca Zăpada nu e încă scrisă în piatră. Filmul a fost întâmpinat cu recenzii de la călduțe la pozitive – The Hollywood Reporter l-a descris ca fiind „o reinterpretare în mare parte captivantă”, iar New York Times l-a numit „perfect acceptabil”.
Previziunile de box office sunt rezonabile: se estimează încasări între 40–50 de milioane de dolari în SUA și peste 100 de milioane la nivel global. Nu se apropie de cele 357 de milioane încasate în weekendul de debut de Frumoasa și Bestia și nici nu acoperă bugetul de 270 de milioane al producției, dar nici nu este un eșec total.
Soarta filmului ar putea fi salvată de lipsa concurenței într-o lună mai slabă pentru box office, însă totul depinde de publicul-țintă – mamele și fiicele – dacă vor decide să meargă la film în ciuda controverselor, nu datorită lor. Moștenirea finală a acestui Albă ca Zăpada rămâne deocamdată nescrisă.
Articolul original poate fi citit AICI.
