Raportul anual al Comisiei Europene privind progresele țărilor candidate la aderare, prezentat marți, nu evaluează doar reformele din Balcanii de Vest, Ucraina și Republica Moldova, ci și reformele necesare în interiorul blocului comunitar pentru a face loc noilor membri.
Raportul marchează o etapă decisivă în relansarea procesului de extindere, pe care Bruxelles-ul îl descrie drept o prioritate geopolitică și un test al capacității UE de a-și îndeplini promisiunea de „reunificare a Europei”.
9 ţări aspiră la aderarea la UE
În prezent, nouă țări aspiră la aderarea la Uniunea Europeană și dețin statutul de candidate, aflate în diferite etape ale procesului: Albania, Bosnia și Herțegovina, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina au deja negocieri de aderare deschise, în timp ce Georgia rămâne în așteptare, după un an marcat de alegeri contestate și proteste.
Deși Albania și Serbia au depus cererea de aderare încă din 2009, Muntenegru în 2008 și Macedonia de Nord în 2004, progresele au fost lente, alimentând frustrarea statelor din Balcanii de Vest, care așteaptă de ani buni să devină parte a blocului comunitar.
Spre deosebire de țările din Balcanii de Vest, drumul R. Moldova și al Ucrainei a fost mult mai rapid, accelerat de invazia la scara largă a Rusiei în Ucraina vecină în februarie 2022. Cele două țări, împreună cu Georgia au depus cererile de aderare la mai putin de două săptămâni de la intrarea trupelor ruse în Ucraina. Trei ani mai tărziu sunt deja țări candidate, în așteptarea deschiderii oficiale a primelor capitole de negocieir de aderare.
Pe parcurs, discuțiile cu Georgia s-au blocat din cauza derapajelor antidemocratice ale guvernului de la Tbilisi. R. Moldova si Ucraina, pe de altă parte, și-au asumat ținta ambițioasă de a încheia aceste negocieri până în 2028, astfel încât să devină membre UE în 2030.
Comisia Europeană le susține, inclusiv în raportul dat publicității pe 4 noiembrie, dar decizia finală revine Consiliului european (guvernelor țărilor membre). Si trebuie luată cu unanimitate.
Cel puțin un semnal politic de încurajare
Raportul privind procesul de extindere vine cu o lună înaintea summitului de la Bruxelles, unde liderii Uniunii Europene urmează să discute următorii pași ai procesului de extindere pentru 2026.
Comisara pentru extindere, Marta Kos, a declarat că se așteaptă ca statele membre să ofere cel puțin un semnal politic care să permită continuarea lucrărilor tehnice, chiar dacă nu există unanimitate pentru deschiderea formală a negocierilor de aderare.
„Comisia va continua să lucreze pentru a pune Consiliul în poziția de a deschide toate capitolele de negociere până la finalul anului (…). În pofida unor progrese în ceea ce privește reformele fundamentale, sunt necesare eforturi suplimentare”, se arată în raport.
Totodată, Comisia Europeană propune modificări ale modului în care va fi gestionată extinderea în viitor, pentru a preveni derapajele democratice ale noilor state membre.
„Pentru a garanta că noile state membre continuă să protejeze statul de drept, democrația și drepturile fundamentale, Comisia consideră că viitoarele tratate de aderare ar trebui să includă garanții mai ferme împotriva regresului democratic și a încălcării angajamentelor asumate în timpul negocierilor de aderare”, se arată în document.
