Perle arhitectonice ajunse monumente de nepăsare

0
OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Judeţul Botoşani are peste 500 de monumente istorice. Dintre acestea, 46 sunt încadrate în categoria A, adică monumente de interes naţional, iar restul sunt încadrate în categoria B, adică de interes local. Câteva zeci dintre acestea se află în Centrul Vechi, care reprezintă singurul complex arhitectural de acest fel din Moldova. Acesta a beneficiat de o finanţare europeană, în baza căreia au fost refăcute 17 imobile proprietate publică. Au rămas, însă, alte 40 la care nu se poate interveni pentru că sunt proprietate privată.

În aceeaşi situaţie sunt numeroase alte clădiri, şi din alte zone ale oraşului. Ridicat la sfârşitul sec. al XVIII-lea de străbunicul după tată al lui Nicolae Iorga, imobilul în care a funcţionat fostul muzeu de etnografie are pereţii crăpaţi şi scrijeliţi. Clădirea a fost retrocedată unui urmaş al familiei Saint Georges, care a dorit s-o vândă cu 350.000 de euro. După ce negocierile cu Primăria Botoşani şi Consiliul Judeţean (CJ) au eşuat, clădirea a rămas la mâna boschetarilor. Pentru a-i opri, proprietarul a blindat uşile şi geamurile.

Abandonată este şi clădirea de pe Strada Marchian unde a funcţionat Poliţia Rutieră. Instituţia s-a mutat de acolo în 2007. Proprietarul, un cetăţean din Bucureşti, a ferecat geamurile şi a pus anunţ de închiriere sau vânzare. Municipalitatea a purtat negocieri pentru a eventuală închiriere, cu scopul mutării Grădiniţei 24, însă tratativele au eşuat. O poveste tristă are şi Casa Zamfirescu, fostul sediu PD de pe Bulevardul Mihai Eminescu, care s-a transformat într-un adăpost pentru oamenii străzii.

 

Autorităţile susţin că nu pot lua măsuri

 

Potrivit legii, clădirile istorice nu pot fi demolate sau modificate fără autorizaţie. Oficialii spun că, având în vedere procedurile stufoase pentru autorizarea lucrărilor şi fondurile importante, de ordinul sutelor de mii de euro, proprietarii aleg să aştepte demolarea imobilelor, pentru a putea valorifica terenul. Asta, în condiţiile în care statul nu acordă sprijin pentru renovarea clădirilor. Acesta e şi motivul pentru care autorităţile locale se feresc să-i sancţioneze pe proprietarii de clădiri monument lăsate în paragină, chiar dacă, din acest an, în cazul celor care nu au grijă de imobilele monument, se poate aplica un impozit majorat cu 500%. „Noi desfăşurăm o activitate mai mult de sensibilizare şi mai puţin de constrângere. Degeaba îi notifici pe proprietari şi le spui că trebuie să repare clădirea, când ei spun «nu am bani». Se înţelege că scopul multora este acela de a lăsa să se prăbuşească respectivele clădiri, pentru a valorifica terenurile”, spune Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei de Cultură.

Oficialul a menţionat că o soluţie pentru salvarea clădirilor de patrimoniu ar fi promovarea unei legislaţii în baza căreia proprietarii care nu au bani pentru a restaura aceste clădiri să poată accesa fonduri europene sau credite bancare. De altfel, un astfel de sprijin ar urma să fie luat în considerare în elaborarea noului Cod al Patrimoniului Naţional.

 

Imobile salvate de la prăbuşire

 

Există însă şi cazuri fericite în care monumente istorice, au fost salvate. Casa Prasa, unde a funcţionat Direcţia Agricolă, a fost reabilitată şi găzduieşte Complexul Belvedere, Casele Antipa, unde a funcţionat Centrul Militar, au fost reabilitate şi găzduiesc acum un centru de înfrumuseţare. Într-un amplu proces de restaurare se află şi Casa Sofian, care în mai puţin de doi ani, după cum susţin autorităţile, îşi va recăpăta strălucirea de altă dată.

 

CASETA:

Norme dure în străinătate

 

În străinătate, proprietarii care lasă în paragină clădirile monument riscă exproprierea şi chiar închisoarea. Asta şi pentru că statul le oferă mai multe forme de sprijin. În Franţa, proprietarii de clădiri monument riscă să ajungă în instanţă dacă nu au grijă de imobile sau fac modificări fără autorizaţie. Spre deosebire de alte ţări, aceştia sunt ajutaţi de stat să aibă grijă de clădiri. Pe lângă faptul că sunt scutiţi de impozite, sunt ajutaţi să le renoveze, statul suportând până la 80% din valoarea lucrărilor.

Şi în Germania proprietarii de clădiri monument trebuie să le protejeze, conserve şi utilizeze în mod judicios. În plus, orice intervenţie asupra acestora trebuie autorizată de autorităţile locale, dar şi de specialişti, în caz contrar riscând exproprierea. Şi aici există forme de sprijin pentru proprietari, acestea constând în subvenţii şi ajutoare financiare, stabilite de fiecare land în parte.

În Marea Britanie, monumentele istorice nu trebuie demolate, mărite sau demolate fără avizul autorităţilor. Proprietarii acestora riscă să fie condamnaţi penal dacă nu au grijă de clădiri sau fac lucrări fără autorizaţie.

 

– Larisa TELIŞCĂ

ltelisca@monitorulbt.ro

– Mihaela POSTOLACHE

mpostolache@monitorulbt.ro

 

+0 -0
se încarcă...