Foşti securişti audiaţi pentru un erou din comunism

0

Cazul botoşăneanului Mugur Călinescu, unul dintre eroii prea puţin cunoscuţi ai Rezistenţei anticomuniste, deshumat pe 18 mai în urma demersurilor făcute de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului (IICCME), este departe de a fi clarificat. Potrivit profesorului Gheorghe Petrov, din cadrul IICCME, o parte dintre fragmentele ridicate după deshumare au ajuns săptămâna trecută la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, unde urmează să fie expertizate pentru a se stabili dacă botoşăneanul a fost iradiat.

„Rezultatele ar putea veni în circa 15 zile. Probele vor fi analizate pentru a se determina dacă conţin elemente de radioactivitate sau prezintă urme de otrăvire cu o altă substanţă. Toată lumea este curioasă să vadă ce iese”, a spus Gheorghe Petrov. Potrivit acestuia, concomitent, Parchetul Militar Iaşi a început ancheta penală, fiind de audiat mai multe persoane, de la martori, colegi, rude, dar şi foşti angajaţi ai Securităţii, IICCMER punând la dispoziţia anchetatorilor o listă cu circa 30 de foşti angajaţi ai Securităţii.

Radiaţii măsurate şi la nivelul solului

Potrivit prof. Gheorghe Petrov, în momentul deshumării, angajaţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au efectuat o serie de măsurători cu detectoare pentru a se verifica gradul de radiaţii – primele la nivelul solului, apoi la circa o jumătate de metru în pământ, iar apoi deasupra plăcilor de ciment şi asupra osemintelor, existând variaţii ale indicatorilor, de la mic la mare, dar în limite normale. Aceste măsurători au fost considerate însă prea puţin relevante, în condiţiile în care cea mai plauzibilă variantă de iradiere ar fi fost plasarea unei substanţe radioactive într-un lichid (n.r.- cafea).

„Vă daţi seama, era vorba de o cantitate infimă, dar care putea provoca moartea, însă aceasta nu putea fi detectată cu un asemenea echipament. Abia analizele de laborator vor face lumină”, a adăugat Gheorghe Petrov. Concomitent, celelalte oseminte ale lui Mugur Călinescu au fost duse la Institutul de Medicină Legală Iaşi, unde urmau să fie supuse unui examen medico-legal şi unui examen antropologic, ele urmând să rămână aici până la finalizarea anchetei.

Moarte suspectă după o anchetă la Securitate

Reprezentanţii IICCMER au declanşat investigaţiile în cazul Mugur Călinescu după ce au aflat că acesta a murit la scurt timp după ce a fost anchetat de Securitate, existând suspiciuni că botoşăneanul ar fi fost iradiat sau otrăvit. Mărturiile apropiaţilor au arătat că, în timpul cercetărilor, tânărul era chemat zilnic la Securitate, încuiat într-un birou cu nişte lămpi şi obligat să bea o cană de cafea, deşi el nu obişnuia să servească aşa ceva. După circa doi ani, el a fost diagnosticat cu leucemie şi a decedat la 3 februarie 1985, când nu împlinise încă 20 de ani.

Acum, în urma acestor investigaţii, anchetatorii urmează să stabilească dacă afecţiunile medicale din cauza cărora acesta a decedat au fost determinate de anumite proceduri la care a fost supus în timpul anchetelor. O eventuală confirmare a iradierii ar însemna tragerea la răspundere penală a celor responsabili, sub acuzaţia de omor, asemeni torţionarilor Vişinescu şi Ficior, condamnaţi pentru ororile comise în timpul comunismului.

Născut în Botoşani la 28 mai 1965, Mugur Călinescu a încercat să se împotrivească dictaturii ceauşiste scriind lozinci anticomuniste pe zidurile unor clădiri şi pe panourile care împrejmuiau anumite construcţii. Era elev în clasa a XI-a, dar din 12 septembrie 1981 şi până în noaptea de 17/18 octombrie 1981, el a fost autorul a 24 de acţiuni anticomuniste.

+0 -0
se încarcă...