Consiliul Judeţean Botoşani este ultimul din Moldova în ce priveşte atragerea de fonduri prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), sesiunea 2017-2020. Cu şapte proiecte aprobate, în valoare totală de 90 de milioane de lei, Botoşaniul este depăşit clar de judeţe precum Vrancea, Vaslui, Piatra Neamţ, Bacău, Iaşi şi Suceava.
Cel mai bun exemplu pentru incompetenţa celor de la CJ, care ar trebui să se ocupe de atragerea de fonduri, este judeţul Vaslui. Consiliul Judeţean de acolo are 17 proiecte aprobate, în valoare totală de 180 de milioane lei, bani ce vor fi folosiţi pentru reabilitarea a 102 kilometri de drum judeţean, refacerea a două poduri, precum şi reabilitarea Şcolii Speciale de la Huşi.
Investiţii de amploare se vor face şi la Vrancea, consiliul judeţean de acolo având aprobate 32 de proiecte prin care vor fi reabilitaţi peste 100 de kilometri de drum judeţean, precum şi numeroase poduri, valoarea totală a proiectelor fiind de 283 de milioane de lei. De departe, Piatra Neamţ este cel mai bun exemplu de depunere a proiectelor, cei de acolo având aprobate nu mai puţin de 57. În urmă cu fix o lună, pe 25 ianuarie, la Piatra Neamţ au fost semnate contracte de finanţare de 67 de milioane lei, cu aceşti bani fiind construit un pavilion nou la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ, sumele acoperind şi modernizarea completă a 11 poduri şi a unui drum judeţean. Dar în 2017, când conducerea de la noi abia a semnat pentru cele şapte proiecte în valoare totală de 90 de milioane lei, cei de la Piatra Neamţ au semnat pentru reabilitarea integrală a 120 de kilometri de drum judeţean şi a opt poduri, valoarea fiind de 235 de milioane de lei. Dacă adăugăm la această sumă şi cei 67 de milioane de anul acesta, rezultă faptul că cei din conducerea CJ Piatra Neamţ, prin implicare totală pentru judeţul lor, au semnat contracte de finanţare prin PNDL de 300 de milioane de lei, de trei ori mai mult decât conducerea de la noi.
La fel se prezintă situaţia şi la Iaşi, Suceava şi Bacău, toate cu finanţări de peste 200 milioane lei fiecare.
„Faţă de anii trecuţi, când nu primeam nimic, oricum e bine”
În schimb, la noi, cei care ar trebui să se zbată pentru a depune cât mai multe proiecte pentru investiţiile în judeţ ne spun să fim mulţumiţi cu cât am primit. Direcţia Investiţii şi Achiziţii Publice din cadrul CJ, cea care ar trebui să funcţioneze la capacitate maximă pentru a atrage cât mai multe investiţii, a depus nouă proiecte.
„Chiar nu ştiam că noi am primit cele mai puţine fonduri din Moldova. Faţă de anii trecuţi când nu primeam nimic oricum e bine. Noi am depus nouă proiecte pe PNDL şi ni s-au aprobat şapte, nu au intrat la finanţare Biblioteca Judeţeană şi Muzeul Judeţean. Nu ştiu cum de le-au aprobat la Neamţ 57 de proiecte, dar e problema lor. Dar haideţi să nu exagerăm totuşi cu subiectul”, a declarat Antonela Pătraşcu directorul executiv al Direcţiei de Investiţii şi Achiziţii Publice. Potrivit acesteia, judeţul nostru va mai putea beneficia şi de alte investiţii, din ce rămân de la alţii. „Avem promisiuni că în funcţie de economiile făcute la licitaţii pe ţară o să ni se dea bani şi pentru alte proiecte”, a mai spus Antonela Pătraşcu.
Incompetenţă plătită cu salarii uriaşe
În schimb, la salarii, angajaţii Consiliului Judeţean Botoşani sunt printre fruntaşi, chiar dacă la performanţe sunt cei mai slabi. Directorii executivi din cadrul familiei ocupaţionale „Administraţie” din aparatul propriu al Consiliului Judeţean Botoşani au beneficiat de două majorări salariale în ultimul an, aceştia fiind răsplătiţi pentru „efortul” de a ne fi lăsat ultimii din Moldova, salariul de bază al acestora fiind de 12.483 lei.
Subiectul este tratat pe larg în ediţia tipărită a cotidianului „Monitorul de Botoşani”.
– Alexandru DOROFTEI
