Condamnare grea pentru fostul director al Direcţiei Silvice

0

Trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) sub acuzaţia de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, fostul director al Direcţiei Silvice, Mihai Axinte, a fost condamnat astăzi de magistraţii Tribunalului Botoşani la patru ani de închisoare, cu interzicerea unor drepturi. În plus, Mihai Axinte a fost obligat şi la plata unor daune colosale faţă de Regia Naţională a Pădurilor. „Admite acţiunea civilă formulată în cauză de partea civilă Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Botoşani şi, în baza (…) obligă inculpatul Axinte Mihai să plătească părţii civile despăgubiri în cuantum de 2.477.232 lei (din care 2.439.450 lei reprezintă preţul terenului achiziţionat de partea civilă)”, se arată în sentinţa Tribunalului Botoşani. Hotărârea nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel. Fostul director al Direcţiei Silvice a fost inculpat de procurorii DNA în decembrie 2015 pe motiv că, în perioada 2007-2008, ar fi înlesnit, cu intenţie, „diminuarea fondului forestier naţional (…) prin refuzul de a dispune iniţierea unor acţiuni în instanţă în vederea constatării nulităţii absolute a două hotărâri ale Comisiei Judeţene de aplicare a legilor fondului funciar Botoşani şi a unui titlu de proprietate prin care au fost retrocedate 358 hectare de pădure unei persoane care nu avea cetăţenia română”. Astfel, în 2007, Axinte ar fi retrocedat 351 de hectare de pădure către Alexander Mathias Bellu, deşi acesta nu avea cetăţenie română, după care a cumpărat aceeaşi suprafaţa cu 2.439.450 de lei, bani proveniţi din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, prejudicind Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva cu aproape un milion de dolari. Ancheta a fost declanşată în urma unui control efectuat de RNP, când lui Mihai Axinte i s-a imputat faptul că nu ar fi luat măsuri pentru anularea titlurilor de proprietate pentru terenuri forestiere retrocedate fără respectarea prevederilor legale. Aceste concluzii au fost confirmate sub o altă formă de un control al Curţii de conturi care a evidenţiat că, cel puţin în cazul Bellu, retrocedarea a fost ilegală întrucât la data împroprietăririi România nu era ţară a Uniunii Europene, iar cel în cauză nu putea obţine terenuri forestiere, el neavând cetăţenie română. Pe baza acestor note de control, Direcţia Silvică a sesizat, în 2010, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, cercetările fiind preluate ulterior de DNA. Cu toate acestea, Mihai Axinte s-a declarat nevinovat şi a spus de la bun început că retrocedările s-au făcut în baza hotărârilor Comisiei judeţene pentru aplicarea legii privind fondul funciar, iar achiziţiile s-au realizat cu avizul RNP. De altfel, iniţial Tribunalul Botoşani a dispus achitarea acestuia pe motiv că faptele reţinute nu sunt prevăzute de legea penală. Ulterior, însă, Curtea de Apel Suceava a casat sentinţa în totalitate şi a dispus rejudecarea dosarului. În timpul procesului, Mihai Axinte a lipsit de la unele termene de judecată acuzând o serie de probleme de sănătate din cauza afecţiunilor cardiace. De altfel, avocatul acestuia a invocat că nu este normal ca un singur om să fie tras la răspundere pentru aceste fapte, în condiţiile în care toate deciziile au fost luate în urma unor consultării cu reprezentanţii Regiei Naţionale a Pădurilor şi a instituţiilor implicate în aceste tranzacţii.

+0 -0
se încarcă...