Municipalitatea botoşăneană a realizat un calendar de colecţie

0
bdr

Municipalitatea botoşăneană a realizat un calendar 2019 de colecţie. “Încercăm de vreo doi ani să facem calendare de colecţie, care să rămână. Calendarul pe 2018 este cu personalităţi născute în Botoşani. Pentru 2019, deoarece vom marca 580 de ani de atestare documentară, am făcut un calendar legat de istoria botoşănenilor”, a declarat primarul Cătălin Flutur.

Consultant ştiinţific la realizarea calendarului a fost profesorul Daniel Botezatu, consilier municipal PNL.

„Calendarul a fost gândit astfel încât să ilustreze, pentru botoșăneni, împlinirea,  în 2019, a 580 de ani de la prima atestare documentară certă a târgului Botoșanilor. Cele 12 pagini de calendar încearcă să prezinte, succint, deopotrivă cu text și ilustrație, cele mai importante aspecte ale istoriei medievale și de la începutul modernității a Botoșanilor”, a precizat Daniel Botezatu.

Potrivit acestuia, pagina lunii ianuarie prezintă  cele trei sigilii ale Botoșanilor. Primul dintre ele, înfățișând păunul, ca un simbol al faptului că până spre jumătatea secolului al XIX-lea, Botoșanii au fost târg al Doamnelor Moldovei, soțiile voievozilor luându-și de aici veniturile. Păunul, dar mai ales coada sa multicoloră sugerează tocmai găteala acestor principese moldave. A doua pecete este cea din 1780, de când dreptul de a aplica pecetea a fost dat de Domnie bisericii Sfântul Gheorghe. Pecetea îl reprezintă pe Sfântul Gheorghe călare, ucigând cu sulița balaurul. Din 1780, Hramul Sfântului Gheorghe a devenit și hramul orașului. În sfârșit, ultima dintre peceți este cea reprezentând coasa, fără nicio legătură cu răscoala de la Flămânzi, din 1907, pecetea fiind din 1832.

„Majoritatea paginilor ilustrează crâmpeie din istoria vechilor biserici botoșănene, fiind redate pisania și imagini mai vechi sau mai noi ale bisericilor. Sunt prezentate biserica Sfântul Nicolae de la Popăuți, ctitorie a marelui Ștefan Voievod, cele două biserici armenești, Sfânta  Maria și Sfânta Treime, cele două ctitorii ale Doamnei Elena, soția lui Petru Rareș, bisericile Sfântul Gheorghe și Uspenia, biserici ctitorite de către boieri (Roset, de pe bulevard, ridicată prin osârdia spătarului Constantin Roset și a soției sale, Maria, precum și Vovidenia, ridicată din piatră de Grigore Varlaam, fiu al marelui stolnic și spătar Manole Varlaam) sau biserici ale târgoveților înstăriți din târg asociați în bresle lucrative (Sfântul Ilie, ridicată și întreținută de breasla blănarilor, Sfânta Parascheva, a breslei tălpălarilor Sfântul Ioan Botezătorul,  începută de Anița Chiriceasa și desăvârșită de către un alt târgoveț, Hagi Ivanciu”, a explicat Daniel Botezatu.

Pagina aferentă lunii martie este ilustrată cu un citat din Letopisețul lui Grigore Ureche, în care acesta menționează o bătălie a lui Ștefan cel mare cu polonii, care a avut loc în târg, la 11 martie 1500 și în care leșii, conduși chiar de către regele lor Ioan Albert, sunt învinși. Prizonierii au fost înhămați la plug și au arat și semănat ghindă, pe o culme de deal, loc identificat cu actualul Rediu.

„Luna noiembrie este dedicată primei mențiuni documentare a Botoșanilor, datând din 28 noiembrie 1439, când scriu vechile cronici că tătarii au prădat Țara Moldovei, prădând și arzând inclusiv târgul Botoșani, ceea ce arată că târgul exista deja la acea vreme.

Ar fi de dorit ca botoșănenii să aibă acces în număr cât mai mare la acest calendar, eventual acesta să fie scos la vânzare în librăriile din Botoșani, spre a ajunge în cât mai multe case din oraș”, a concluzionat Daniel Botezatu.

+0 -0
se încarcă...