eighteen + 14 =

O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Ajunul Bobotezei este zi de post negru. Postul din această zi este păstrat din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile. Creştinii postesc în această zi pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfinţită – Agheasma Mare.

Ziua de 5 ianuarie are o semnificație aparte căci este premergătoare unei mari minuni pe care Dumnezeu a făcut-o cu omul, după Nașterea Mântuitorului Hristos cu trupul. Este vorba de faptul că omul își va pune mâinile pe creștetul Domnului, a Creatorului său. Creştinii mai postesc și pentru că în ajunul Bobotezei se oficiază slujba Aghesmei Mari, cu care preoții merg pe la casele credincioșilor și le sfințesc.

În unele regiuni, în special în Moldova, creştinii ortodocşi gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până la 14 ianuarie – odovania praznicului.

Unii preoţi îi opresc pe credincioşi să ia Agheasma Mare. Sfântul Sava spune însă: „aceştia nu fac bine pentru că prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfinţirea lumii şi a întregii făpturi… trebuie să ştim că nu pentru aceasta Apă este necuraţia în noi, ci devenim necuraţi prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca să ne curăţim de acestea, bem fără de îndoială această Sfânta Apă”. Cu Agheasma Mare se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite, la binecuvântarea şi sfinţirea prapurilor, la sfinţirea crucii şi a troiţelor, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor liturgice, la sfinţirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir.

se încarcă...

Apreciază calitatea articolului

EVALUAȚI ARTICOLUL -
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...