Drum expres Botoşani – Suceava, promis pentru 2021

0

La început de an, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se întrece în promisiuni, unele care par a fi fantasmagorice. Astfel, CNAIR anticipează că la finalul acestui an, şoferii vor circula pe 925 de kilometri de drumuri de mare viteză, cu circa 120 de kilometri mai mult decât în prezent. În 2020 se estimează că numărul kilometrilor de autostradă va trece de 1.000, în anul următor vor fi inauguraţi circa 100 de kilometri, iar în 2022, totalul va ajunge la circa 1.400 de kilometri.

La finalul anului 2018, şoferii puteau circula pe 807 kilometri de drumuri de mare viteză, după ce s-au finalizat 60 de kilometri.

Printre promisiuni apare și parte din infrastructura din Moldova și chiar Botoșani. Astfel, potrivit CNAIR, în 2021 se va circula de la Botoșani la Suceava pe un drum expres, care va fi realizat printr-un proiect post-Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020. Aceste proiecte ar însuma 530 de kilometri de drumuri de mare viteză și ar mai viza, printre altele şi sectorul de drum Bacău – Târgu Neamț.

Cu toate acestea, chiar dacă s-a votat în Parlament legea privind realizarea Autostrăzii „Unirii” (Iaşi – Târgu Mureş), în următorii patru ani, în planurile CNAIR, nu există nimic care să conecteze Iaşul cu un drum de mare viteză de restul ţării, Moldova rămânând, astfel, izolată şi condamnată la sărăcie. Potrivit CNAIR, în 2022, vor fi în construcţie următoarele tronsoane care ar putea duce la dezvoltarea Moldovei: Târgu-Mureş – Târgu Neamţ, Drumul Expres Siret – Paşcani, Autostrada Ploieşti – Paşcani şi Autostrada Bacău – Braşov.

Despre modernizarea drumului Botoşani – Iaşi, eventual transformarea lui într-un drum expres, nu se aduce aminte în planurile CNAIR pentru următorii patru ani.

Lege pentru Autostrada „Unirii”

Legea privind realizarea Autostrăzii „Unirii”, Iaşi – Târgu-Mureş, a fost adoptată pe 7 noiembrie 2018 de plenul Camerei Deputaţilor. Autostrada ar urma să fie construită din bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor. Ministerul Transporturilor este desemnat drept coordonator al proiectului de investiţii. Termenul de finalizare ar fi de patru ani de la intrarea în vigoare a legii.

Guvernul insistă pe parteneriatului public-privat pentru realizarea ei, deşi comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a aprobat, recent, modificarea POIM, prin care vor fi alocate mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă majoră pentru România. „Concret, prin această decizie, rata de cofinanţare europeană creşte de la 75% la 85% pentru proiectele privind dezvoltarea reţelei transeuropene de transport”, se menţionează într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

+0 -0
se încarcă...