Bisericile vechi ale Botoșanilor – Biserica armenească Sf. Treime

0

Bisericile vechi ale Botoșanilor

 

Biserica armenească Sf. Treime

 

A doua biserică armenească, având hramul Sf. Treimi, a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, pe locul alteia mai vechi, cu hramul Sf. Auxentie. Despre împrejurările ridicării acestei biserici aminteşte piatra comemorativă aşezată cu acest prilej: „În anul 1560 s-a pus temelia sfintei biserici cu hramul sfântului Axente, cu cheltuiala lui Grigorcea, de fel din Cameniţa, sub catolicosul tuturor armenilor, Prea Sfinţitul Barsegh şi sub Patriarhul Constantinopolului şi al Ierusalimului, Prea Sfinţitul Stephanos […] şi mult timp acest sfânt lăcaş a rămas dărâmat din temelii […] şi sub oblăduirea Duhului Sfânt şi prin mijlocirea Sfintei Fecioare şi a marelui martir Axente s-a făcut renovarea sfântului locaş cu hramul Sfintei Treimi, […], cu cheltuielele lui Aghacea Anton, fiul lui Hagi Axenti Eulianţ, paroh al bisericii fiind preotul Melcom Treşu Buzatov, iar a cincea parte din cheltuieli fiind suportată de poporul din Botoşani. S-au pus temelia la 1795, iar miruirea s-a făcut la 31 mai 1797, în prima duminică după Sf. Paşte, de către arhimandritul Ghiragos. Ctitorul Sfintei Biserici, Aghacea Anton Henliant a murit şi a fost înmormântat în sfântul lăcaş la 27 septembrie 1796”. În 1816, distinct de corpul bisericii, s-a ridicat un turn clopotniţă de mărimi impresionante, în care ar fi urmat să se monteze şi un ornic. Mult timp, această clopotniță, fiind cea mai înaltă din oraș, a servit și ca turn de observație.

Biserica are forma unei nave dreptunghiulare cu trei compartimente, delimitate prin arce dublouri: între cele două turle ce se înalţă pe traveea naosului şi pe cea de la vest, pe acelaşi sistem moldovenesc de boltire, al arcelor piezişe, traveea pronaosului este acoperită cu o calotă pe pandantive. Ca şi în cazul bisericilor ortodoxe, naosul se prelungeşte cu absida semicirculară a altarului, având la nord şi la sud două absidiole, corespunzând proscomidiei şi diaconiconului specifice cultului ortodox. La fel ca la bisericile moldoveneşti, cele două turle, poligonale la exterior, se ridică pe baze octogonale prelungindu-se cu tamburi cilindrici.

Turnul-clopotniţă, comparabil ca dimensiuni cu cele de la Sf. Nicolae – Popăuţi şi Sf. Gheorghe, se ridică pe trei etaje, primele două fiind boltite. Deși ușa de la intrarea în turnul clopotniță are data de an 1816, Eugenia Greceanu, binecunoscuta cercetătoare a târgului medieval al Botoșanilor, tinde să plaseze ridicarea turnului odată cu biserica, motivând această ipoteză prin ”desăvârșita unitate a concepției arhitecturale”. Din păcate şi această biserică, grav avariată în 1985, apoi 1991, aşteaptă reparaţii urgente, altminteri riscând să se prăbuşească.

 

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

 

Turnul clopotniță. Sursa foto: https://adevarul.ro/locale/botosani/biserica-armeneasca-sfanta-treime-7_546621550d133766a8dccae6/2_546622cf0d133766a8dcd175.html#photo-head

 

Imagine exterioară a bisericii. Sursa foto: https://adevarul.ro/locale/botosani/biserica-armeneasca-sfanta-treime-7_546621550d133766a8dccae6/2_546622ef0d133766a8dcd1f9.html#photo-head

+0 -0
se încarcă...