Istorie din Botoșani – Sigiliile Botoșanilor (I)

0

Însemnul municipal al Botoşanilor este o pasăre, identificată de toţi cercetătorii cu păunul. Folosirea păunului ca emblemă sigilară a Botoşanilor este expresia simbolică a statutului privilegiat al acestui târg, deosebit de toate celelalte oraşe ale Ţării Moldovei prin aceea că era târg al Doamnei. În acelaşi sens, Eugenia Greceanu remarcă faptul că alegerea păunului ca simbol individualizant al târgului Botoşani, în egală măsură târg al Doamnei, arată o bună cunoaştere a mitologiei greco-romane, păunul fiind atributul caracteristic al Junonei. Cercetătoarea are dreptate doar parţial, pentru că este vorba numai de mitologia greacă şi de Hera, căreia „îi erau sacri păunul şi cucul (în această formă i s-a prezentat prima dată Zeus), corbul şi şoimul.

Fără îndoială, sigiliul reprezentând păunul a început a fi folosit din momentul în care Botoşanii devin apanaj al Doamnei. Probabil că atunci a şi fost înlocuită vechea marcă sigilară a târgului, pe care trebuie să o fi avut Botoşanii, dacă nu cumva tot păunul va fi fost pe sigiliul lor şi înainte, caz în care, printr-o fericită coincidenţă, devenind feudă a Doamnei, vechea reprezentare a peceţii le va întări şi mai mult noua identitate.

Primul document cunoscut pe care s-a aplicat sigiliul Botoşanilor este cel din 20 iulie 1603, prin care şoltuzul în funcţie, cu cei 12 pârgari, fostul şoltuz şi alţi oameni buni din târg sunt martori la zălogirea unei case dintr-un sat de la ţinutul Sucevei către Pătraşcu, ureadnic din Botoşani. Următorul document ştiut pe care s-a aplicat, tot în fum, aceeaşi pecete, datează din 18 aprilie 1604. În legenda slavă a acestui sigiliu, bine executat, folosit probabil şi în secolul al XVI-lea, se utilizează, spre deosebire de sigiliile altor oraşe, nu termenul de târg, ci acela de miasto. În câmpul sigilar se observă o pasăre întoarsă spre stânga, fără a fi conturnată, ce pare a ţine ceva în cioc. Sub pasăre este o terasă uşor curbată la cele două capete, la unul dintre ele, cel din dreapta, fiind figurată şi o stea cu şapte raze. Pasărea este flancată în spate, la dextra, de un spic, iar în faţă, la senestra, de o vietate semănând cu o şopârlă, plasată cu capul în dreptul picioarelor păsării, ale cărei aripi întredeschise sugerează fie coborârea în zbor, fie pregătirea pentru a zbura. Întreaga reprezentare este încadrată într-un cerc format dintr-o linie dantelată în exteriorul căreia, un alt cerc delimitează spaţiul exergei. În exergă, legenda, în slavonă, are textul: „†SIIA PECEATĂ ESTĂ MIA<S>TĂ BOTĂŞIANSKĂGO” (aceasta este pecetea târgului Botoșanilor).

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

Prima pecete a Botoșanilor

Deja ai votat!
se încarcă...