Poliţist din Botoşani găsit nevinovat după un proces cu DNA-ul

0

Un poliţist originar din judeţul Botoşani trimis în judecată de procurorii anticorupţie, pe motiv că ar fi încasat ilegal subvenţii europene, a fost găsit nevinovat de instanţele de judecată. Sentinţa definitivă de achitare a fost pronunţată joi de Curtea de Apel Suceava, care a menţinut hotărârea instanţei de fond dispusă în martie 2018 de Tribunalul Suceava. Astfel, după un proces care a durat mai bine de doi ani şi jumătate, comisarul-şef Ioan Crap, fost şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Suceava, a fost achitat în toate capetele de acuzare formulate de procurorii anticorupţie, magistraţii apreciind că nu ar fi vorba de o fraudă.

În vârstă de 51 de ani, Ioan Crap, originar din Ştefăneşti, a fost acuzat că în perioada 2010-2014 ar fi încasat ilegal subvenţii în valoare de 86.697 de lei pentru cele 38 de hectare de teren pe care le deţine împreună cu soţia sa pe raza a două localităţi din judeţul Botoşani, Ripiceni şi Ştefăneşti. Mai mult, anchetatorii susţineau că o parte dintre suprafeţele pentru care a încasat subvenţii nu ar fi fost cultivate. Suspiciunile au plecat de la o serie de înţelegeri verbale cu două persoane în vârstă de în vârstă de 93 şi respectiv 79 de ani pentru utilizarea unor suprafeţe de teren, înţelegeri convenite în urma unor promisiuni de vânzare care s-au concretizat mai târziu, însă, potrivit legii, pentru a putea beneficia de subvenţii, poliţistul ar fi trebuit să depună la APIA documente sau înscrisuri care să dovedească acest fapt. Alte suspiciuni au vizat contracte de arendă care nu s-au regăsit în scriptele primăriilor. De altfel, cu ocazia verificărilor efectuate la Primăria Ştefăneşti, anchetatorii au descoperit că pentru o parte dintre informaţiile menţionate în adeverinţele emise familiei poliţistului în vederea completării dosarului de la APIA nu băteau cu menţiunile din registrul agricol. Printre cei audiaţi s-au aflat inclusiv primarul oraşului Ştefăneşti, fostul secretar al oraşului, dar şi o parte dintre angajaţii Primăriei Ştefăneşti, care au recunoscut că, din cauza volumului de informaţii, registrele agricole nu erau completate la zi.

În timpul procesului s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare din care a rezultat că existau neclarităţi doar pentru câteva suprafeţe de teren, mult mai mici decât invocaseră procurorii. Totodată, expertiza a arătat că unele dintre parcelele aflate în folosință au suferit renumerotări în planul blocurilor fizice în intervalul 2010-2016, generând confuzii. Prin urmare, magistraţii au considerat că nu este vorba de documente false, ci de acte cu un conţinut inexact. Mai mult, instanţa a apreciat că până la data de 31.12.2013, pentru România și Bulgaria suprafața agricolă inclusă în schema de plată unică pe suprafață reprezenta partea din suprafața agricolă utilizată a acestor state care este menținută în bune condiții agricole, indiferent dacă se află sau nu în exploatare, reținându-se astfel doar obligația îndeplinirii condiției de menținere în bune condiții agricole, exploatarea terenului nefiind obligatorie. Chiar şi aşa, fostul şef al IPJ Suceava a achitat integral presupusul prejudiciu, iar în paralel a demarat o acţiune în instanţă prin care doreşte să-şi recupereze banii plătiţi către APIA.

Comisarul-şef Ioan Crap a respins încă de la bun început acuzaţiile şi a precizat că terenurile pe care le deţine în proprietate împreună cu soţia erau declarate legale şi apăreau şi în declaraţiile anuale de avere. „Este soluţia pe care o ştiam şi eram ferm convins de ea din data de 4 iunie 2014, când am fost pus sub acuzare şi am fost pus la dispoziţie, dar chiar şi aşa a fost o experienţă neplăcută de patru ani. În lupta cu abuzurile grosolane ale unor procurori de la o structură specializată din cadrul Parchetului General nu-ţi rămân alături decât mila şi puterea lui Dumnezeu, dar şi profesionalismul unor judecători care dau speranţa că ideea de justiţie în România nu este pierdută definitiv”, a declarat pentru „Monitorul de Suceava” comisarul-şef Ioan Crap.

Mai trebuie spus că şi în dosarul care l-a privit pe comisarul-şef Ioan Crap cercetările iniţiale, care au dus la punerea la dispoziţie a ofiţerului, au vizat cu totul şi cu totul alte fapte decât cele pentru care a fost trimis în judecată. Mai exact, procurorii DNA au început urmărirea penală şi i-au adus la cunoştinţă calitatea de inculpat comisarului-şef Ioan Crap în luna iunie 2014. La acea vreme el era cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. „Din ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, la data de 6 aprilie 2014, inculpatul Crap Ioan, în virtutea atribuţiilor sale de serviciu de adjunct al şefului Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava, la solicitarea telefonică a unei persoane (preot) şi-a încălcat atribuţiile de serviciu şi a intervenit pe lângă un agent de poliţie din cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere din cadrul IPJ Suceava, aflat în timpul serviciului cu un autoturism prevăzut cu staţie radar, pentru ca acesta să nu dispună măsura reţinerii permisului de conducere al unei persoane cu funcţie de conducere la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Centrul Judeţean Suceava, şi sancţionarea contravenţională a acesteia, deşi agentul constatase încălcarea prevederilor legale, ce impunea luarea acestei măsuri”, se menţiona în comunicatul DNA din 2014. Preotul care a sunat este Cătălin Axinte, fost consilier administrativ la Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, iar persoana pentru care s-a intervenit era Delia Moldoveanu, fostul director executiv adjunct al APIA Suceava. Ulterior, însă, anchetatorii au dispus clasarea cauzelor.

+0 -0
se încarcă...