Sute de tineri botoşăneni cu vârste între 18 şi 24 de ani trăiesc pe spinarea părinţilor.
România s-a plasat în anul 2017 pe un nedorit loc 5 în UE la proporţia tinerilor care nu erau angajaţi, nu erau la şcoală şi nici nu luau parte la un sistem de formare profesională (abreviat NEET – Neither in employment nor in education or training), cu un procent de 19,3%. La Botoşani, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), erau în evidenţă 400 de astfel de tineri, majoritatea din mediul rural. Cu toate acestea erau luaţi în evidenţă şi 51 de tineri din municipiul Botoşani. 12 dintre aceştia aveau opt sau mai puţin de opt clase absolvite, în timp ce 39 aveau peste opt clase absolvite, iar şapte chiar şi studii universitare.
Lipsa de carte, una din principalele cauze
La nivelul întregului judeţ, 187 dintre tinerii sub 24 de ani care nu mergeau la şcoală şi nu aveau un loc de muncă nu studiaseră mai mult de opt clase, în timp ce 213 aveau mai mult de opt clase absolvite, 22 dintre ei terminând chiar o facultate.
Mai grav este că majoritatea tinerilor fără loc de muncă, 369, sunt din categoria celor „greu” sau „foarte greu” ocupabili. Printre aceştia se află şi persoane cu studii medii, chiar şi 18 absolvenţi de facultate, dar şi persoane cu reşedinţa în Botoşani sau Dorohoi. „Persoanele care sunt catalogate în categoria greu ocupabile, fie nu au studiile minime făcute, fie au o specializare care nu se caută pe piaţă, fie locuiesc în zone în care nu există locuri de muncă şi astfel, pentru ei sunt necesare programe de inserţie sau reconversie profesională”, a declarat Teodor Dimitriu, directorul executiv al AJOFM Botoşani.
Specializări neadaptate realităţii
De asemenea, tinerii se confruntă cu lipsa de experienţă şi cu faptul că programele din învăţământul românesc nu sunt adaptate cerinţelor pieţei muncii. „Am întâlnit numeroşi absolvenţi de facultate şi de liceu care nu ştiu ceea ce presupune specializarea lor în practică. Cu toate acestea, dacă îi văd că sunt capabili, îi angajează şi îi formează la locul de muncă”, a declarat un angajator care se confruntă cu o acută lipsă de forţă de muncă.
Stimulente pentru angajarea tinerilor NEET
Angajatorii care oferă locuri de muncă tinerilor NEET primesc de la stat o subvenţie lunară de 2.250 de lei timp de un an de zile, dar sunt nevoiţi să menţină angajatul timp de un an şi jumătate. Dacă tânărul pleacă din cauze imputabile angajatorului, acesta trebuie să restituie bani, iar dacă pleacă din cauza sa, angajatorul este absolvit de orice obligaţie.
Dacă tânărul se înscrie în timp de 60 de la absolvire în bazele AJOFM, el primeşte la angajare o primă de 750 de lei şi alţi 750 de lei după ce împlineşte un an de muncă. Tânărul va trebui să restituie banii dacă pleacă de la locul de muncă şi nu se angajează în aceleaşi condiţii în interval de 30 de zile.
Milioane de tineri şomeri la nivelul Europei
În Uniunea Europeană existau anul trecut peste 38 de milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani. Potrivit datelor Eurostat, 40,4% dintre acestea erau integrate într-o formă de educaţie, 27,4% erau angajaţi, iar 17,8% studiau şi lucrau în acelaşi timp. 14,3% dintre tineri, adică aproximativ 5,5 milioane, echivalentul întregii populaţii pentru ţări precum Slovacia sau Finlanda, nu erau nici angajaţi, nu erau la şcoală şi nici nu luau parte la un sistem de formare profesională.
Datele Eurostat poziţionează deasupra pragului de 20%, Italia (25,7%), Cipru (22,7%), Grecia (21,4%) şi Croaţia (20,2%), în timp ce Bulgaria se află imediat după noi, cu 18,6%. La peste 15% se mai apar două ţări latine, Franţa (17,1%) şi Spania (15,6%), împreună cu Slovacia (15,3%).
La polul opus, sub nivelul de 10%, regăsim Olanda (doar 5,3%), Slovenia (8%), Austria (8,1%), Luxemburg şi Suedia (ambele cu 8,2%), Cehia (8,3%), Malta (8,5%), Germania (8,6%) şi Danemarca (9,2%). Se poate observa corelaţia destul de clară dintre performanţa economică la nivel naţional şi participarea tinerilor la educaţie şi/sau muncă.
