Cinci tineri din municipiul Dorohoi, cu vârste cuprinse între 35 şi 29 de ani, care ar fi pus pe picioare o afacere cu etnobotanice, au fost achitaţi astăzi de magistraţii Curţii de Apel Suceava pe motiv că nu există probe că au săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina lor. Condamnaţi iniţial de Tribunalul Botoşani la închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru deţinere şi vânzare, fără drept, de droguri de mare risc, cei cinci au scăpat de orice răspundere, sentinţa fiind definitivă. Ba mai mult, ar putea să-şi primească şi banii înapoi.
Cei cinci tineri, Claudiu B., Răzvan T., Sorin M., Ovidiu I. şi Marian Ţ., au fost ridicaţi pe 19 aprilie 2011 în urma unei acţiuni coordonată de procurorii Biroului teritorial Botoşani al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava. Când au descins la locuinţa lui Claudiu B., anchetatorii au găsit trei caiete în care erau evidenţiate toate tranzacţiile şi sumele obţinute, plus liste cu aşa-zişii „colaboratori”. Analizele efectuate pe substanţele găsite au scos la iveală că în unele plicuri existau şi substanţe interzise aflate pe lista drogurilor de risc şi drogurilor de mare risc cum ar fi JWH-018 ( naftalen-1-il-(1-pentilindol-3-il) metanona) respectiv Etcatinonă ((RS)-2-Etilamino-1-fenil-propan-1-ona). Anchetatorii susţineau că totul s-ar fi întâmplat în perioada noiembrie 2010- martie 2011, când primii doi ar fi înfiinţat două societăţi comerciale cu puncte de lucru în Dorohoi, Botoşani şi Iaşi, şi au deschis mai apoi magazine de tip weed-shop. Marfa era cumpărată de la o firmă din Bucureşti, Green Fantasy 4 You şi adusă la Botoşani sau la Dorohoi cu ajutorul firmelor de curierat rapid, după care era vândută la amatorii de vise, cu preţul de 20 de lei plicul.
Sentinţa este surprinzătoare în condiţiile în care procurorii au depus la dosar procese verbale de predare-primire droguri de la investigatorul aflat sub acoperire, înregistrărilor audio efectuate în mediu ambiental cu ocazia cumpărărilor de droguri, interceptările corespondenţei, rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, declaraţiile unor martori care au recunoscut că au achiziţionat produse etnobotanice de la suspecţi, dar şi documentele medicale a doi dintre consumatori care au ajuns la spital cu intoxicaţii.
Cert este că că în cadrul convorbirilor interceptate suspecţii utilizau un limbaj codificat, cu termeni ce desemnau diferite mărci de produse „de fumat”, „ciuperci”, „praf”, „albă ca zăpada”, „algocalmin”, „ceva de tras”, „îngrășământ pentru flori”, „odorizant de mașină”, etc. În plus, pentru a nu se da singuri de gol, inculpaţii substituiau etichetele produselor etnobotanice cu etichete corespunzătoare altor categorii de produse inofensive gen odorizante auto, îngrăşământ pentru plante.
Cazul nu însă este singular. În 2011, alţi doi botoşăneni şi un constănţean, arestaţi în urma unei operaţiuni DIICOT şi trimişi în judecată pe motiv că au procurat, deţinut şi vândut, fără drept, droguri de risc şi droguri de mare risc, au fost achitaţi de instanţă motivat de faptul că în timpul procesului au fost solicitate mai multe expertize ale produselor ridicate de anchetatori, iar din cauza cantităţilor infime rămase în urma analizelor de laborator nu s-a mai putut face dovada că fragmentele respective conţineau cu adevărat droguri de mare risc. La fel s-a întâmplat şi acum, mare parte dintre probele ridicate fiind distruse în timpul constatărilor ştiinţifice, iar în momentul în care inculpaţii au contestat rezultatele analizelor, nu s-a mai putut face o expertiză judiciară.
