two × 3 =

A password will be e-mailed to you.

Intervalul în discuţie, în interiorul căruia Botoşanii au fost concedaţi ca târg al Doamnei este cel delimitat de a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi prima jumătate a secolului al XVI-lea, aşadar începând cu domnia unuia dintre primii voievozi ai Ţării Moldovei şi sfârşind cu domnia lui Petru Rareş, când statutul Botoşanilor de târg al Doamnei era deja realitate.

Prima dintre doamnele Moldovei atestată ca stăpânind un teritoriu ce îi fusese concedat prin poruncă domnească este Margareta – Muşata, al cărei nume de botez a rămas în istoria noastră un nume patrimonial, desemnând cea mai longevivă dintre dinastiile domnitoare ale Ţării Moldovei, cea a Muşatinilor. Numele ei este amintit pentru prima dată într-o scrisoare a papei Grigore al XI-lea, adresată chiar doamnei şi datată 28 ianuarie 1378. Papa i se adresa principesei moldave cu apelativul „Margarita di Cereth, domina Valachiae Minoris”. În documentul din 1 mai 1384, Margareta – Muşata scria din „villa Horleganoio, curia matris nostre carrissime”. Contrar ipotezei potrivit căreia „villa Horleganoio” ar fi satul Horlăceni, de lângă Siret, credem că este vorba, mai curând, de târgul Hârlăului, unul din principalele argumente fiind cel oferit de către Ştefan S. Gorovei, care l-a identificat pe acel „domino Borlo”, din documentul în cauză, cu boierul Bârlă de la Hârlău, menţionat în mai multe rânduri în timpul domniei lui Alexandru cel Bun.

Trăind încă Margareta – Muşata, fiul ei şi domnul Ţării Moldovei, Petru I al Muşatei se va căsători, pe la 1375-1377, cu o rudă a lui Vladislav Jagiello, mare duce al Lituaniei, iar din 1382 şi rege al Poloniei. Probabil că această soţie a sa era tot de confesiune  catolică şi cum exista deja un apanaj al Doamnei, târgul Hârlăului, iar doamna care stăpânea acest  apanaj, Margareta – Muşata, era încă în viaţă, Petru I va constitui un nou apanaj, probabil târgul Siretului, unde exista deja o biserică dominicană şi  unde se afla sediul unei episcopii catolice, căruia i-a adăugat teritoriul înconjurător. Neîmpărtăşind credinţa catolică a mamei sale, deşi din respect pentru ea, dar şi din raţiuni politice, i-a susţinut, până la un punct, iniţiativele de sprijinire a acestei confesiuni, Petru I Muşatinul a rezidat foarte puţin la Siret, în timpul domniei sale reşedinţa de scaun a Ţării Moldovei fiind mutată, de altfel, la Suceava, acolo unde, în biserica Mirăuţilor, ctitorită de acelaşi domn, se va încerca şi stabilirea reşedinţei mitropolitane, sub păstorirea lui Iosif, rudă apropiată a acestuia.

 

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

Apreciază calitatea articolului

7 VOTURI - MEDIE: 4,71
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Încarc...