Codașii țării la angajați și salarii

0

Doar unul din şapte botoşăneni este salariat, arată un studiu realizat de către Syndex România, dar şi datele Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Astfel, potrivit studiului Syndex, în judeţul Botoşani, doar 14,5% din populaţie este angajată, fiind depăşită la acest capitol doar de judeţele Vaslui (14,3%) şi Giurgiu (12%), care însă este puternic afectată de navetism, foarte mulţi giurgiuveni făcând naveta la Bucureşti sau la societăţile din judeţul Ilfov. Chiar dacă este un magnet pentru locuitorii judeţelor din jur, datorită salariilor mult peste media naţională pe care le plătesc angajatorii, Bucureştiul conduce în topul salariaţilor, peste 50% din populaţia sa având acest statut. Ponderi de peste 30% ale numărului de angajaţi se întâlnesc în Timiş şi Sibiu (34%), Cluj (33%), Braşov şi Arad (32%) şi Ilfov (31%).

 

Situația tinde să se agraveze

 

Situaţia tinde să se agraveze, prăpastia dintre judeţele dezvoltate şi cele uitate de lume, precum Botoşaniul, crescând de la an la an, lucru reliefat pe deplin de studiul Syndex. Deşi toate judeţele au înregistrat creşteri ale numărului de salariaţi în 2018, unele, printre care Botoşani, Vaslui, Caraş-Severin, Vâlcea şi Gorj, au avut o rată de creştere a numărului de salariaţi mai mică de 3,9%, cât reprezintă media naţională, astfel că decalajele regionale au continuat să se accentueze.

 

Printre cele mai mici salarii din țară

 

Pe lângă faptul că sunt puţini angajaţi în judeţ, cei care muncesc sunt şi printre cei mai prost plătiţi salariaţi din ţară. Astfel, în decembrie 2018, salariu mediu net în judeţul Botoşani a fost de 2.164 de lei, fiind alături de alte 18 judeţe, Maramureş, Suceava, Neamţ, Vaslui, Brăila, Buzău, Călăraşi, Vâlcea, Mehedinţi, Caraş-Severin, Hunedoara, Bihor sau Sălaj, cu salarii medii între 2.000 şi 2.200 de lei. Bucureşti, cu un salariu mediu net lunar de 3.684 de lei şi Cluj, cu 3.115 lei, conduc topul celor mai bine plătite judeţe din ţară, iar Vrancea este singurul judeţ unde salariul mediu este sub 2.000 de lei, adică 1.999 lei.

Decalajele geografice se menţin foarte mari: salariul mediu din Bucureşti este cu 84% mai mare decât cel din Vrancea şi cu peste 70% decât cel din Botoşani. Decalajele tind să se accentueze, în 2018, salariul mediu din Bucureşti a crescut cu 12,6% în 2018, în timp ce cel din Vrancea a crescut cu 11,1%. Partea bună e că la Botoşani acesta a crescut cu 14,7%. Şi asta din cauza numărului foarte mare de angajaţi la stat, care au primit majorări salariale substanţiale.

 

60.000 de angajați la 450.000 de locuitori

 

Potrivit datelor Ministerului Muncii, la Botoşani, la nivelul lunii mai, sunt 57.391 de angajaţi, la care se adaugă şi vreo două mii de angajaţi ai structurilor de forţă şi siguranţă, a căror personal nu apare în Revisal. Deci, la nivelul judeţului, numărul total de angajaţi nu depăşeşte 60.000, în condiţiile în care, la stabilirea bugetului pe anul acesta, a fost luată în calcul o populaţie de puţin peste 450.000 de locuitori.

Trebuie spus că o treime dintre angajaţii din judeţul Botoşani sunt la stat, adică salariaţii direct productivi, cei din mediu privat abia depăşesc cifra de 40.000.

Pe lângă salariaţi, în judeţul Botoşani mai erau, la nivelul lunii mai, puţin peste 3.600 de şomeri, din care aproximativ 700 primeau indemnizaţie de şomaj, iar restul de 2.900 erau „în căutarea unui loc de muncă”.

De asemenea, în statisticile Ministerului Muncii mai apar şi 3.200 de persoane care primeau ajutor social.

 

95.000 de pensionari

 

La sfârşitul lunii mai 2019, la nivelul judeţului Botoşani, se aflau în evidență 94.991 de pensionari, care aveau cea mai mică pensie medie la nivel naţional, 964 de lei. Acestora li se adaugă şi beneficiarii legilor speciale. Este vorba de câteva sute de persoane care încasează pensii speciale, adică magistraţi, foste cadre militare sau ale Ministerului de Interne, personal al Curţii de Conturi, personal aeronautic, foştii parlamentari şi care nu sunt cu toţii prinşi în evidenţele Casei Judeţene de Pensii, ci în cele ale caselor de pensii sectoriale.

 

Vreo 200.000 de botoșăneni lipsă

 

Dacă mai adunăm şi vreo 65.000 de elevi şi vreo 20.000 de studenţi plecaţi în diferite centre universitare ale ţării, constatăm că în evidenţele diferitelor instituţii ale statului apar aproximativ 250.000 de botoşăneni. Interesant e că datele pe baza cărora s-au calculat bugetele arată că în judeţ ar avea domiciliu peste 450.000 de persoane, ceea ce dă naştere la două ipoteze: ori populaţia este umflată din pix pentru a se primi sume mai mari, pentru a creşte rangul localităţilor şi primarii şi angajaţii din administraţia locală să beneficieze de lefuri mai mari, ori fenomenul migraţiei este mai amplu decât îl recunosc oficialii şi s-a ajuns ca peste 40% din botoşăneni să plece la muncă în străinătate.

Cel mai probabil este o combinaţie a ambilor factori, dacă e să ţinem cont de datele preliminare ale recensământului de acum opt ani, când cu greu se ajungea la 400.000 de locuitori la nivelul judeţului. De atunci, sporul natural a fost negativ, luând proporţii foarte mari şi chiar migraţia ucrainenilor şi moldovenilor nu ar fi putut face ca în acest răstimp populaţia judeţului să crească la 450.000 de locuitori.

+0 -0
se încarcă...