La sfârşitul lunii trecute, echipele mixte de control, dispuse de prefectul Dan Şlincu, au efectuat controale în şcolile botoşănene pentru a vedea cât de bine sunt pregătite pentru noul an şcolar, iar rezultatele nu sunt deloc îmbucurătoare. Reprezentantul guvernului în teritoriu, însoţit de inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ), Gabriel Hârtie, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), colonelul Cristian Amarandei şi directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP), Teodor Ferariu, au vizitat mai multe grădiniţe şi şcoli din judeţ şi au ajuns la concluzia că 33 de unităţi, care nu sunt prinse pe diferite programe de lucrări şi care au efective mici de copii, cel mai probabil se vor închide în perioada următoare, elevii urmând să fie relocaţi. Este vorba de şcoli sau grădiniţe care au WC-ul în curte, unele nu au apă şi nici canalizare.
Situaţie gravă la Călăraşi
Situaţia este pe cale să se rezolve în cazul a două unităţi şcolare, Şcoala Broşteni (Durneşti) şi Grădiniţa 2 Vânători (Gorbăneşti), care au fost incluse într-un program guvernamental de reabilitare.
În cazul Grădiniţei 2 Baranca (Cristineşti) situaţia a fost raportată greşit, aceasta având grup sanitar în clădire.
Cea mai gravă situaţie se înregistrează în cazul Şcolii 1 Călăraşi, unde învaţă 280 de copii şi care nu a fost prinsă în niciun program de reabilitare, motiv pentru care autorităţile locale trebuie să găsească soluţii urgente pentru modernizare prin fonduri proprii, unitatea fiind cea mai mare din judeţ care nu are autorizaţie sanitară de funcţionare şi care, în momentul de faţă, nu are vreo perspectivă de a o obţine.
Dintre celelalte 29 de şcoli şi grădiniţe fără autorizaţie sanitar-veterinară şi fără perspectiva de a o obţine, patru s-au închis deja şi nu mai funcţionează din acest an. Este vorba de şcolile de la Drislea (Truşeşti), Mesteacăn (Coni) şi două şcoli din Lozna, „Gheorghe Popovici” şi Şcoala 2 Străteni. Copiii care învăţau aici au fost deja mutaţi în alte şcoli din comune, iar clădirile au intrat în conservare.
Numărul elevilor nu justifică existenţa şcolilor
În cazul celorlalte 25 de şcoli şi grădiniţe există riscul real ca în următorii opt ani să fie eliminate din reţeaua şcolară judeţeană, pentru că, pe lângă faptul că nu îndeplinesc condiţiile sanitare minime pentru a funcţiona, nici numărul de copii pe care-l au nu le mai justifică existenţa. Cele mai multe dintre ele au între 10 şi 20 de copii, care învaţă în regim simultan. În acest caz, elevii sau preşcolarii de la nouă şcoli şi grădiniţe au fost mutaţi în alte corpuri ale şcolii de care aparţin.
„Cu excepţia Călăraşiului, pentru că acolo e chiar o problemă, ei având un proiect care le-a fost respins şi acum încearcă doamna primar (n.r. – Elena Vrajotis) să rezolve situaţia cu fonduri de la bugetul local, restul şcolilor au un efectiv relativ mic şi cum ştim cu toţii că, de la an la an, numărul elevilor scade, nu putem garanta că într-o şcoală în care acum avem 15 sau 20 de copii se va mai învăţa peste opt ani”, a declarat Gabriel Hârtie, inspectorul şcolar general.
În aceste condiţii nici nu se poate vorbi de o calitate a actului educaţional, fiind mai bine pentru copii să fie duşi într-o şcoală unde pot beneficia de condiţii decente şi de un act educaţional cât mai apropiat de secolul în care trăim.
Şeful învăţământului botoşănean admite că odată cu scăderea numărului de copii şi cu desfiinţarea unor unităţi şcolare, va fi nevoie şi de restructurări în învăţământ. „Noi încadrăm cadrele didactice în şedinţele publice la nivel de şcoală cu personalitate juridică. De exemplu, un cadru didactic nu va fi niciodată încadrat pe Şcoala 6 Plopenii Mici, ci îi dăm decizie de încadrare pe Liceul tehnologic Plopenii Mari, iar consiliul de administraţie îi va face încadrarea. Poate să aibă patru ore la Plopenii Mici, trei ore la Şcoala 1 Ungureni şi aşa mai departe şi se plimbă între structuri”, a mai spus Hârtie, admiţând că există şi varianta restrângerilor de activitate, dar profesorii titulari vor beneficia de mobilitatea funcţiei în şcolile din judeţ.
Sute de unităţi nu au autorizaţie de funcţionare
În momentul de faţă, din cele 478 de unităţi şcolare din judeţ, 248 nu au autorizaţie de funcţionare din cauza WC-urilor din fundul curţii, a lipsei apei sau a lipsei de utilităţi.
Situaţia şcolilor cu WC-urile în curte s-a îmbunătăţit puţin faţă de anul trecut, un sfert dintre acestea rezolvându-şi problema, acum figurând 157 de unităţi cu această deficienţă. Dintre acestea, 124 sunt prinse în proiecte de finanţare pentru amenajarea grupurilor sanitare în interiorul clădirilor, dar situaţia lor este diferită de la caz la caz: 19 sunt în faza de recepţie, 32 în faza de execuţie, 37 în faza de licitaţie şi 36 în faza de proiectare.
