Pași făcuți pentru recunoașterea ca săracii Europei (Video)

0

De câteva săptămâni social-democrații se dau de ceasul morții să demonstreze că au făcut ceva pentru județ și că nu au tăiat frunze la câini în ultimii trei ani de când sunt la guvernare. Ultima găselniță, una chiar foarte interesantă și importantă pentru dezvoltarea județului dacă va ajunge să fie pusă vreodată în practică, o reprezintă investițiile teritoriale integrate (ITI), adică declararea unei zone, în speță Câmpia Moldovei, ca un fel de zonă defavorizată la nivel european, care să beneficieze de fonduri europene pentru care autoritățile sau firmele de aici să nu intre în competiție directă cu cele din alte zone ale țării.

 

Asociere votată în consiliile locale

 

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare sustenabilă și Integrată în Țara de Sus, așa cum inițiatorul ei, senatorul PSD Lucian Trufin, a numit-o, a presupus mai întâi reunirea mai multor unități administrativ teritoriale ca membri fondatori, Consiliul Județean (CJ) Botoșani, municipiile Dorohoi și Pașcani (Iași), orașele Siret, Dolhasca (ambele Suceava), Târgu Frumos (Iași), Darabani și Săveni și comunele Vorona și Dumbrăveni (Suceava). Votul în majoritatea consiliilor a fost unul formal, numai la CJ Botoșani a iscat dispute și, culmea cele mai susținute chiar între membrii PSD. A fost nevoie de reluarea votului în CJ joia trecută, ca proiectul de asociere în ITI să treacă. Senatorul PSD Lucian Trufin a fiert în suc propriu minute bune la ușa săli „Nicolae Iorga” a Palatului Administrativ până la finalul votului, care a fost unul în unanimitate pentru ITI „Țara de Sus”, astfel că parlamentarul nu a mai trebuit să intervină în sală.

El a avut mai multă treabă vinerea trecută când, la Botoșani, a venit ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, însoțită de secretarul de stat Alexandru Potor, de directorul general adjunct în cadrul ministerului, Gabriel Friptu, de Vasile Asandei – directorul ADR Nord-Est, de Roxana Iacob – reprezentat ITI Delta Dunării, dar și primari și parlamentari din Botoșani, Suceava și Iași.

Flutur: „Aș vrea să stau la masa bogaților”

A fost mai mult un fel de întâlnire electorală, care a avut ca singur scop să arate cât de bun e un ITI, lucru unanim acceptat, chiar și de primarul liberal al Botoșaniului, Cătălin Flutur: „În urmă cu ceva timp, a fost declarată printr-o hotărâre de guvern zonă defavorizată, dar nu s-a mai întâmplat nimic. Ni s-a confirmat doar ceea ce știm. Sunt onorat și mulțumesc celor care m-au invitat, sunt onorat că stau în poziția aceasta și la masa aceasta, cu toate că vă spun sincer aș vrea stau la masa bogaților și la masa cu bucate, dar este o onoare pentru mine să stau alături de dumneavoastră… Interesul nostru la Botoșani este să dezvoltăm județul, eu implicit orașul, și mai puțin ne interesează cine ne ajută”.

Până la urmă, ministrul Roxana Mînzatu a recunoscut indirect că totul a fost doar un joc de imagine, „Nu știm asta (n.r. – bugetul pentru ITI «Țara de Sus»), probabil că vorbim de câteva sute de milioane de euro. Nu am cum să vă spun eu acum bugetul strategiei pe care o veți avea… Pentru ITI avem rezervat undeva la 1,5 miliarde de euro, suma fiind total neoficială, că suntem în negocieri. Nu avem suma astăzi fixată. Nu e pasul acesta astăzi de făcut”, a declarat ministrul Mînzatu, care în momentul în care a fost întrebată când lucrurile vor deveni certitudine, s-a rezumat a spune: „până noi nu terminăm la nivel european discuțiile pe buget și pe regulamente și România nu termină toată construcția programelor operaționale… este un drum lung”.

 

Botoșaniul a mai fost declarat zonă defavorizată

 

Înainte de alegeri, guvernanţii și-au adus aminte mai mereu că Botoșaniul este o zonă săracă, poate cea mai săracă a țării. Astfel, pe 22 octombrie 1996, județul nostru alături de Giurgiu și Vaslui făceau obiectul HG 1007, prin care Cabinetul Văcăroiu se angaja să facă un „program special privind unele măsuri şi acţiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale” a celor trei județe. Era vorba de 17 măsuri distincte, cele mai importante fiind: „valorificarea judicioasă a resurselor naturale”, „încurajarea investiţiilor prin deducerea din profitul impozabil, pe primii cinci ani, a cheltuielilor aferente realizării investiţiilor”, „scutirea de impozit, pe o perioadă de 10 ani, a investitorilor din mediul rural” și „reducerea impozitelor şi a taxelor locale cu 30%” .
Peste numai câteva zile Emil Constantinescu și CDR au câștigat alegerile, iar de HG-ul Cabinetului Văcăroiu s-a ales praful.
Ideea a fost reluată prin primăvara electorală a anului 2000 de către fostul deputat Viorica Afrăsînei, dar fără vreun rezultat notabil.

+0 -0
se încarcă...