Resuscitare record la Urgenţe

0

Bărbatul adus în şoc hipotermic la spital în dimineaţa zilei de marţi a fost resuscitat timp de aproape 7 ore în continuu, făcând acest caz cea mai lungă sesiune de resuscitare cardio-pulmonară de la Spitalul Judeţean. A fost nevoie de tot personalul de la Urgenţe, din două schimburi, care au făcut masaj cardiac pe rând, de dimineaţă, după ora 9, până după-amiaza la ora 4, când, din păcate, a fost constatat decesul.

Bărbatul a fost găsit marţi dimineaţă căzut în pragul casei sale, din localitatea Stânceşti, fără suflare, îngheţat de frig, jumătate de corp fiind în casă şi cealaltă jumătate afară. Acesta a fost adus cu o ambulanţă la spital, în curs de resuscitare, fiind predat medicilor din Urgenţe. Temperatura corpului bărbatului era atât de scăzută încât abia după câteva zeci de minute termometrele din Urgenţe au înegistrat 18 grade Celsius. Din acest motiv, cadrele medicale au făcut o sesiune maraton de resuscitare, care a durat mai bine de şase ore, timp în care se creştea şi temperatura corporală.

Motivul resuscitării maraton a fost tocmai temperatura scăzută a corpului bărbatului. Acest lucru încetineşte rata activităţii metabolice din celulele cerebrale stopând astfel procesul morţii celulare în timp ce se încearcă repornirea inimii.

În literatura de specialitate există cazuri ale unor persoane care au fost resuscitate la 4 sau 5 ore după deces.

În timpul unui stop cardiorespirator, hipotermia poate avea efect protector asupra creierului şi a altor organe; dacă victima se răceşte rapid, fără hipoxemie, reducerea ratei metabolismului şi scăderea consumului de oxigen ar putea precede instalarea stopului, limitând ischemia de organ. Resuscitarea completă, cu recuperarea unei funcţii neurologice intacte, este posibilă după un stop cardiorespirator prin hipotermie. Tocmai din acest motiv, protocoalele de resuscitare indică faptul ca personalul medical să încerce resuscitarea bolnavului peste timpul de 45-60 de minute, până temperatura corpului revine aproape de una normală. Doar apoi se poate constata decesul, dacă manevrele nu au niciun rezultat.

Hipotermiile moderate (de la 35 la 32°C) sunt însoţite de frisoane intense (mijloc de apărare a organismului de producerea de căldură), grave (de la 32 la 26°C) şi majore (sub 26°C) însoţite de tulburări ale stării de conştienţă (chiar comă), depresie respiratorie, încetinire a frecvenţei cardiace şi de o scădere progresivă a presiunii arteriale cu diminuarea debitului cardiac.

Hipotermia severă (scăderea temperaturii centrale sub 30°C) se asociază cu scăderea fluxului sanguin cerebral şi a nevoii de oxigen, cu reducerea debitului cardiac şi a presiunii arteriale. Din cauza depresiei marcate a funcţiilor cerebrale, clinic, victima pare a fi decedată.

Deja ai votat!
se încarcă...