Istorii din Botoşani – Conducerea medievală a târgului Botoșani

0
Istorii din Botoşani – Conducerea medievală a târgului Botoșani

Tendinţa Vorniciei de Botoşani de a se substitui în atribuţii Epitropiei duce la conflicte între cele două instituţii administrative, unele dintre ele răzbătând până la noi din documentele vremii. Astfel, într-o plângere din 16 noiembrie 1829, adresată Divanului Împlinitor al Cnejiei Moldovei, stolnicul Mihalache Mavrodin, epitrop al târgului Botoşani, descrie abuzul comis împotriva sa de către paharnicul Iancu Kogălniceanu, vornic de Botoşani. Pricina conflictului, aşa cum este prezentată de reclamant, este una mai degrabă inventată, motivul real al „faptălor d<umisale> pah<a>r<nicului> Kogâlniceanu şi prigonirea ce urmeazi” asupra epitropului târgului nefiind „pentru niscaiva nesupuneri sau împroteviri” către stăpânire, „ce numai din patemă particularnică ce urmează între noi pentru interesurile târgului”.

În jalba sa, stolnicul Mavrodin arată că în luna septembrie 1829, obştea târgului Botoşani ceruse Divanului „a nu să băga jidovii de la Suliţoae în târgul Botoşanii până ce nu să va ştergi cu totul prepusul deasupra lor pentru boala ciumei”. Răspunsul Divanului Împlinitor al Cnejiei Moldovei către epitropie trimiţându-se într-un plic adresat spătarului Costache Roset, prin acelaşi om care dusese şi jalba epitropiei, acest trimis al epitropiei încredinţase plicul stolnicului Mavrodin, ca unuia care era epitrop al târgului, dar şi vechil împuternicit al spătarului Roset de a deschide „orice hârtie va veni cu adresu cătră dum<nea>lui”. Deschizând stolnicul acest plic, în prezenţa „supepitropului asupra carantinălor”, spătarului Gheorghe Varlaam şi a altor persoane, „neguţitori cinstiţi de aice din târg”, pe lângă pitacul particular de la vornicul Iordache Drăghici, prin care acesta înştiinţa locuitorii despre porunca adresată dregătorilor din Botoşani, s-a găsit şi pomenita poruncă a Divanului având pecetea stricată. Stolnicul arată în continuare că a trimis acea poruncă „la canţălerie cu un neguţător jidov, epi<trop> <din> partea Hagii jidoveşti”, iar paharnicul Kogălniceanu, văzând pecetea stricată, l-a acuzat pe stolnic de a fi deschis şi citit corespondenţa care era adresată Vorniciei de Botoşani. Mai mult, după o vreme în care părea că lucrurile se aşezaseră, în noaptea de 14 spre 15 noiembrie, „pe la 5 ceasuri din noapte, de iznoavă au trimis la mine iczăcuţie, călcându-mi casa şi făcându-mi feliuri  de rezălscuri, precum spre dovadă am persoani cinstite de marturi”.

La finalul jalbei sale, stolnicul Mavrodin roagă „pe cinstit Divan ca să-mi rânduiască cercetători la faţa locului pe cine să va socoti, atât în pricina stricării peceţii cinstitului Divan, cât şi pentru atacul cinstii ce mi-au făcut, dându-mă afară din canţălerie i pentru călcarea casei mele la vremí de noapte periodisându ca să nu es din ograde afară, ca pi un vinovat di moarte”. Rezoluţia nr. 15884/29 noiembrie 1829 a Divanului hotărăşte cercetarea faptelor, pentru a se găsi de partea cui este dreptatea, dar în lipsa altor mărturii nu cunoaştem deznodământul acestui caz. Documentul citat este important şi pentru că menţionează, printre membrii epitropiei târgului, pe un negustor evreu, desemnat din partea „Hagiei jidoveşti”.

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

 

 

+3 -1

se încarcă...